Dărăban (CCIR): 65% din mediul de afaceri este de acord cu acțiunile DNA

Dărăban (CCIR): 65% din mediul de afaceri este de acord cu acțiunile DNA

Majoritatea oamenilor de afaceri din România susțin lupta anticorupție, întrucât au realizat că nu pot atrage parteneri străini decât dacă sunt corecți și respectă legislația, a declarat, marți, Mihai Dărăban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), în cadrul unui seminar pe tema practicilor anticorupție din business, realizat în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite.

"Dacă ne-am uita la propriile lor legi (legile americane — n.r.), am înțelege despre ce este vorba. Din 1977 există o legislație potrivit căreia oamenii de afaceri americani care au comis fapte de corupție în afara granițelor SUA sunt penalizați cu amenzi uriașe", a spus Dărăban, amintind amenda de 180 de milioane de dolari plătită de concernul Hewlett-Packard, după ce s-a dovedit că a acționat ilegal în raport cu autoritățile poloneze.

"Există astfel de legislație și în țări din Europa, precum Marea Britanie, iar noi trebuie să ne adaptăm și am atras în acest proiect compania General Dynamics, care este al cincilea mare producător de armanent din lume, dar are o divizie de luptă anticorupție, condusă de un senior vicepreședinte care a fost în departamentul de Justiție din Statele Unite. Avem de învățat de la ei", a mai spus Dărăban.

Oficialul CCIR a arătat că, potrivit unui sondaj realizat de CSOP, majoritatea oamenilor de afaceri români susțin lupta anticorupție.

"De doi ani consecutiv realizăm sondaje de opinie cu terțe institute și pot să vă spun că la fiecare sondaj, și cel prezentat anul trecut, și cel de acum doi ani, 65% din mediul de afaceri este de acord cu acțiunile DNA. Vrem, nu vrem, aceasta este realitatea exprimată de agenții economici, pentru că au început să vadă transparența și șansa în ceea ce înseamnă licitație publică", a susținut președintele Camerei Române de Comerț.

Întrebat ce înseamnă corupția pentru mediul de afaceri, el a răspuns: "Înseamnă că rămânem în ograda noastră, singuri fără niciun partener pe care ni l-am dori. Dacă dorim parteneri de unde să avem câștiguri din punct de vedere know-how, tehnologie și așa mai departe, trebuie să ne vedem de treabă, să fim corecți".

Potrivit acestuia, marea problemă în mediul de afaceri din România a fost accesul la licitațiile publice.

"Adevărata problemă a fost la celebrele caiete de sarcini pe care eu le-am numit autodenunțuri. Nu mai poți, într-o Uniune Europeană, cu legi ale concurenței și așa mai departe, să creezi o legislație specifică capitalului românesc. Dar trebui să-i creezi capitalului românesc șansa de a accede la licitații publice, de a exista această transparență și acest lucru contează cel mai mult", a apreciat Dărăban.

În România există 7.129 de societăți cu capital american și 800 de milioane de euro capital subscris, 1,6 miliarde de euro investiții directe americane și 1,7 miliarde de euro schimburi comerciale între cele două țări.

"Deci nu stăm chiar rău în relația cu Statele Unite. Problema noastră este că nu avem o bursă de valori suficient de activă, flexibilă și capitalizată, pentru că profilul investitorului american este de a juca pe bursa de valori. Din păcate, nu suntem suficient de pregătiți sau economia românească nu a capitalizat suficient bursa astfel încât să reprezinte un interes pentru investitorii americani", a punctat Dărăban.

El a mai spus că nu prea există în România companii multinaționale, cele prezente fiind în special regionale, precum companiile din sectorul bancar și petrolier, iar marile branduri internaționale sunt de fapt francize.

De asemenea, întrebat cum reacționează investitorii străini când văd cum politicienii modifică foarte des legislația din România, Dărăban a răspuns: "Asta este de fapt problema noastră, faptul că nu putem să avem o diplomație economică eficientă, pentru că, mai în glumă, mai în serios, ferească Dumnezeu să ai un zbor mai lung spre America de Sud, fiind zborul atât de lung se poate schimba legislația până la sosire. Și atunci cu ce te duci? Pentru că în diplomație economică înțelegi, pe lângă a-ți prezenta produsele și serviciile pe care le poți oferi, e întrebarea aceea uzuală care ți se pune oriunde: nivelul de taxare la tine în țară, taxarea forței de muncă, dacă avem legea parteneriatului public-privat, ce înseamnă aplicarea ei. Sunt lucruri la care ne dăm seama că nu putem să răspundem. Noi, care ne implicăm ca instituție în promovarea aceasta economică, avem de luptat cu aceste cutume care sunt un "never ending story" și nu ne stabilizăm odată".

În opinia sa, autoritățile române ar trebui să copieze legislația care a funcționat în alte țări. "Apa caldă este inventată, ca și roata. Unde nu ne pricepem, să importăm legislație, că traducători avem", a conchis oficialul CCIR.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Unde-s şobolanii în timp ce cei săraci luptă şi mor pentru Ucraina? Au fugit în ţări străine cu tot cu bogăţiile furate în Ucraina?”

2 ULTIMA ORĂ CCR aruncă în aer Justiția din România? Udrea, printre beneficiari!

3 VIDEO Priviți, aceasta este o dronă Orlan-10 a armatei Rusiei furată de un căpitan rus și trimisă acasă „la pachet”!

4 Previziunile lui George Friedman pentru următorii 10 ani: Se ridică Polonia și Turcia

5 Ioan T. Morar / „Dacă arătarea asta i se pare frumoasă vreunui bărbat...”