O regiune chineză în care trăiesc 110 milioane de oameni a fost lovită de cele mai grave inundații din 1963, în ciuda eforturilor masive de atenuare a efectului acestor fenomene, în special în timpul conducerii lui Mao Zedong.

Taifunul Doksuri, cea mai puternică furtună din China din 2023, a avansat spre nord la sfârșitul lunii iulie, aducând precipitații importante în bazinul râului Hai, o regiune pe care taifunurile o lovesc rar, ploi pe care capitala chineză nu le-au mai înregistrat de când au început evaluările în zonă, adică acum 140 de ani.

Ce s-a întâmplat în 1963?

Cinci râuri se varsă în bazinul râului Hai, cel mai mare sistem natural de drenaj din nordul Chinei. Bazinul include Beijing, provincia Hebei și marele oraș-port Tianjin.

În august 1963, zona a fost lovită de furtuni istorice , fiind afectați atunci 22 de milioane de oameni, iar 5.030 de oameni au pierit, forțând milioane de oameni să plece din casele lor. Peste 53,6 milioane de acri de teren agricol sau 76% din suprafața însămânțată din regiune au fost inundați.

Ca răspuns, Mao Zedong, fondatorul Chinei moderne, a ordonat ca milioane de oameni să lucreze pentru a aduce bazinul râului Hai sub „control permanent”, ridicând mii de kilometri de terasamente și construind noi rezervoare și consolidându-le pe cele vechi.

Blestemul urbanizării

De atunci, populația urbană a Chinei a crescut de la doar 16% din populație la 64% în 2022. Bazinul Hai găzduiește acum 25 de orașe mari și mijlocii.

Urbanizarea rapidă a însemnat răspândirea suprafețelor impermeabile din beton și a redus zonele umede naturale și mlaștinile care au absorbit în trecut ploaia.

Migrația urbană a adus un boom construcțiilor în zonele joase, inclusiv în zonele afectate de inundații și în apropierea lacurilor și râurilor.

Sistemele de drenaj urban din epoca sovietică din China, formate din țevi îngropate de mică adâncime, lasă orașele vulnerabile la aglomerarea cu apă în timpul ploilor abundente, în contrast cu „coridoarele” subterane cavernose din orașe precum Tokyo.

Din 2015, aproximativ 30 de orașe chineze, inclusiv Beijing și Tianjin, au testat diverse sisteme de atenuare a inundațiilor, inclusiv asfalt permeabil și pavaje pentru a încetini scurgerea apei, dar inundațiile severe au ridicat îndoieli cu privire la eficacitatea acestora.

Luați prin surprindere?

Zhuozhou din Hebei, unul dintre orașele cele mai afectate de recentul potop, a fost prins nepregătit.

Pe 29 iulie, Centrul Național de Meteorologie din China a emis prima alertă roșie pentru ploi abundente din ultimii 12 ani, cel mai înalt nivel al unui sistem de avertizare cu coduri de culori. Însă mulți rezidenți din Zhuozhou au declarat presei de stat că nu au fost informați despre gravitatea situației și nici nu li s-a spus să evacueze, în ciuda avertismentului primit de la autorități.

Pe 31 iulie, oficialii din Hebei au deschis porți în șapte zone joase afectate de inundații, inclusiv două în Zhuozhou, în ceea ce oficialii au spus că este o decizie „inevitabilă” de a preveni ruperea râurilor și de a proteja orașele din aval .

În Hebei, aproape un milion de oameni care trăiau în zonele afectate de inundații au fost relocați, unii spunând presei că li s-au dat doar câteva ore înainte ca inundațiile să le afecteze satele.

Instalațiile de control al inundațiilor construite în anii 1960, împreună cu cererea crescută de apă și vremea uscată prelungită au făcut ca oamenii să nu se gândească la pericol, a declarat Ma Yang, vicepreședinte pentru infrastructură pentru China la firma de consultanță în infrastructură AECOM.

„Autoritățile ar trebui să implementeze planuri principale de drenaj pentru orașe și gestionarea luncii inundabile pe baza unei hărți a riscurilor de inundații asociate râurilor”, a declarat Ma pentru Reuters.

Orașele vulnerabile includ Xiongan, despre care președintele Xi Jinping a ordonat să fie transformat într-o putere economică care deservește Hebei, Beijing și Tianjin.

Xiongan se află lângă lacul Baiyangdian, o zonă naturală afectată constant de inundații.