De ce ne sperie gândul de a ieși din casă fără telefon: frică sau dependență?
Dependența față de telefonul mobil este privită cu îngrijorare de unii specialiști. Foto: Vadym Drobot
Totul a pornit de la confesiunea unui utilizator pe comunitatea Reddit, care a dezvăluit că își lasă deliberat telefonul acasă în timpul antrenamentelor, al alergărilor, la plimbările cu familia sau în vizitele rapide la magazin. Reacțiile celor din jur au trădat însă o uimire generală. „Am observat că unii oameni se miră, să nu mai zic aici, pe Reddit, câte comentarii la diverse postări: «Mai plătește cineva cu cardul în loc de telefon în 2026?!» Sau «Cum să ieși fără telefon??»”, a remarcat acesta, deschizând o dezbatere la care au aderat sute de internauți.
Siguranța personală și teama de neprevăzut
Pentru o categorie covârșitoare de persoane, terminalul mobil funcționează primordial ca o plasă de siguranță psihologică sau medicală. Mulți români mărturisesc că nu fac nici măcar drumul până la ghena de gunoi fără el, temându-se de blocarea liftului sau de întâlniri nocturne periculoase.
Un utilizator a adus în discuție o experiență traumatizantă care l-a marcat definitiv:
„Stau la casă și am căzut pe scări de mi-am rupt piciorul. Soția plecată în delegație două săptămâni într-o altă țară. A trebuit să mă ridic pe scări pe coate, cu piciorul rupt, în agonie totală, să iau telefonul din cameră să sun la salvare, apoi să mă cobor să le deschid ușa, să nu mi-o spargă, că n-avea cine să se ocupe de reparații cât eram în spital. Nu mă mai duc fără telefon nici măcar la toaletă.”
— Utilizator Reddit
O altă persoană a confirmat utilitatea dispozitivului în momente critice, amintind că a reușit să ceară ajutor după ce și-a fracturat piciorul la câțiva pași de casă sau când a apelat serviciul de mentenanță după ce i-au scăpat cheile în puțul ascensorului.
În plus, utilizarea cotidiană depășește simpla socializare: de la plata biletelor de autobuz până la distribuirea coordonatelor GPS cu familia din motive de protecție, telefonul a preluat funcțiile portofelului clasic. „Mai des ies din casă fără portofel (doar telefonul, cheile, țigările) și un abonament fizic m-ar încurca”, a explicat o tânără.
Presiunea conectării neîntrerupte și gustul libertății
Pe de altă parte, cei care aleg să se deconecteze măcar câteva ore descriu o stare profundă de relaxare. „Fac tot ce pot să petrec cât mai puțin timp pe telefon. Am oprit notificări. Mă bag la somn și las telefonul în altă cameră. Ies să mă plimb fără telefon. Viața se simte altfel, într-un mod ciudat de bun”, a relatat cineva.
Totuși, decuplarea vine adesea cu obstacole sociale și profesionale. Un alt respondent a mărturisit că doar weekendul îi permite o asemenea libertate, acuzând erodarea barierelor din timpul săptămânii:
„Din motive profesionale, numai în weekend îmi permit să fac chestia asta. Am portofel, am ceas, nu-mi fac probleme că nu mă descurc, probabil pentru că am și prins o perioadă de «viață fără telefon mobil», deci nu mă ia panica. Adică și când adulții nu aveau telefon, nu doar copiii. Aș vrea să pot să o fac și în timpul săptămânii și să fiu lăsat în pace după ora 5-6, dar oamenii sunt nesimțiți cu respectarea unor limite tocmai pentru că avem telefoane mobile și se supără dacă le răspunzi peste 2-3 ore.”
— Utilizator Reddit
Problemele apar uneori chiar și în cuplu. Copleșit de peste o sută de apeluri de serviciu pe zi, un bărbat a decis să își lase aparatul acasă în timpul ieșirilor cu partenera, însă gestul a stârnit suspiciuni neașteptate: „«Aaa, păi îl lași acasă să nu te caute altele, să nu văd eu, să nu aud eu». Mai bine primeam încă 100 de apeluri, așa că îl iau, dar nici măcar nu îl scot din buzunar”.
Cum explică experții dependența și ce soluții propun
Impactul folosirii compulsive a ecranelor a fost analizat detaliat în cadrul podcastului „The Diary of a CEO”, moderat de Steven Bartlett, unde au fost invitați psihologul Jonathan Haidt și dr. Aditi Nerurkar.
Jonathan Haidt, profesor de psihologie socială și morală la Stern School of Business din cadrul Universității New York și autorul volumului „The Anxious Generation” (2024), atrage atenția asupra modului în care gadgeturile ne fracturează mintea:
„Ceea ce le recomand studenților mei este să șteargă una dintre aplicațiile de social media pe care le folosesc, mai ales dacă este TikTok. Pur și simplu să o elimine de pe telefon. Pot continua să o acceseze de pe calculator. Dacă cineva le trimite un videoclip, îl pot vedea pe calculator. Pot chiar să verifice aplicația în fiecare weekend. Dar trebuie să o scoată de pe telefon. Pentru că telefonul este mereu cu noi, este o extensie a corpului nostru. Iar dacă este permanent acolo, ne va fragmenta atenția. La fiecare câteva secunde în care nu facem nimic, vom întinde mâna după telefon.”
— Jonathan Haidt
La rândul său, dr. Aditi Nerurkar, medic la Harvard Medical School și specialist în combaterea epuizării profesionale, oferă o strategie vizuală simplă pentru a stăpâni derularea nesfârșită din cursul nopții:
„O strategie pe care o puteți folosi, dacă spuneți că nu aveți de gând să ștergeți aceste aplicații, este să treceți telefonul în modul alb-negru. Mai ales seara. Este ora nouă și știți că veți începe să derulați conținut și, înainte să vă dați seama, se face două dimineața. În schimb, transformați ecranul în alb-negru. Eu însămi am telefonul setat astfel. Când dispar culorile, conținutul nu mai are aceeași putere de atracție. Este ca și cum ați merge într-un supermarket în care ambalajele viu colorate ale dulciurilor ar fi toate alb-negru.”
— Dr. Aditi Nerurkar
Aceasta a amintit și date din studii clinice care demonstrează beneficiile rapide ale limitării accesului:
„Un studiu a arătat că doar două săptămâni în care oamenii au continuat să își folosească telefoanele, dar fără acces la internet, au dus la îmbunătățirea atenției, a stării de bine și a sănătății mintale. Participanții erau adulți, nu copii. La 91% dintre ei s-a observat o îmbunătățire în cel puțin unul dintre acești indicatori. Un alt studiu, mai recent, a arătat că o singură săptămână fără rețele sociale poate avea efecte asemănătoare: mai puțină anxietate, mai puține simptome depresive și mai puține probleme cu somnul.”
— Dr. Aditi Nerurkar
Concluzia specialiștilor este că redobândirea echilibrului mintal nu reclamă o izolare tehnologică totală, ci ajustări concrete: ștergerea aplicațiilor care consumă cel mai mult timp, limitarea alertelor, mutarea aparatului la distanță în perioadele de concentrare și renunțarea la ecrane înainte de culcare.
Explorează subiectele:
