De ce nu a funcționat relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Ce se află în spatele tensiunilor dintre președinte și premier

După ce, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, PNL s-a aliniat în spatele candidaturii lui Nicușor Dan, iar acesta le-a transmis liberalilor că vor avea în el un partener, relațiile dintre președinte și premierul Ilie Bolojan s-au deteriorat treptat, tensiunile dintre cei doi culminând cu desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. În acest context, „Adevărul” a discutat cu analistul politic Ion Bogdan Lefter despre cauzele acestei rupturi și implicațiile ei asupra actualei crize politice.

Primul episod de tensiune dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a apărut chiar înainte de desemnarea premierului. Potrivit informațiilor apărute la acel moment în spațiul public, președintele ar fi încercat să condiționeze numirea lui Ilie Bolojan de asumarea unui angajament privind menținerea cotei standard de TVA la nivelul existent. În timpul campaniei electorale, în cadrul unei dezbateri organizate de Antena 3, Nicușor Dan semnase un angajament prin care promitea că, odată ajuns la Palatul Cotroceni, nu va susține majorarea TVA.

Bolojan a agreat, potrivit discuțiilor din acea perioadă, că depășirea crizei bugetare se va încerca fără modificarea TVA, prin negocieri cu Comisia Europeană și agențiile de rating, precum și printr-un pachet consistent de măsuri de reducere a cheltuielilor publice. O reevaluare a situației fiscale era avută în vedere abia pentru toamna aceluiași an.

În practică însă, lucrurile au evoluat diferit. În iulie 2025, Guvernul Bolojan a majorat rapid cota standard de TVA la 21%. Premierul a justificat ulterior decizia prin presiunea deficitului excesiv, susținând că evoluția finanțelor publice nu a mai lăsat timp pentru alternative și că majorarea a reprezentat „singura soluție pentru a realiza venituri rapide” și pentru a evita riscul iminent de retrogradare a României.

„În ceea ce privește controversa legată de TVA, cred că subiectul a fost amplificat din motive politice. A existat, pe de o parte, promisiunea făcută de Nicușor Dan în campania electorală, într-un context de presiune publică. Apoi, după alegeri, noul guvern s-a confruntat cu obligația de a prezenta foarte rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului bugetar, în cadrul negocierilor europene. Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. Măsuri structurale, precum reforma aparatului bugetar sau reorganizarea administrației, nu puteau produce efecte cuantificabile într-un interval de câteva zile. În schimb, ajustările fiscale și anumite reduceri de cheltuieli puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret. Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli. Aceste decizii au fost contestate de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de anumite grupuri politice din interiorul coaliției. Totuși, ele au fost justificate de necesitatea de a transmite partenerilor europeni că România este capabilă să își respecte angajamentele fiscale”, a explicat Ion Bogdan Lefter.

Disputa pentru București

Un al doilea moment important de tensiune între Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost legat de scrutinul pentru funcția de primar general al Capitalei. Președintele și-ar fi dorit ca la conducerea Primăriei București să ajungă un candidat agreat de acesta, în persoana lui Cătălin Drulă. În acest context, Nicușor Dan i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să ofere sprijin candidatului susținut de USR.

De ce a eșuat Guvernul Tomac. Analist: „Președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică»”

În paralel însă, profitând de poziția fermă a PSD, care a solicitat expres ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță, Partidul Național Liberal a decis să meargă pe cont propriu și l-a desemnat candidat pe Ciprian Ciucu. Primar al Sectorului 6 la acel moment, Ciucu nu era agreat de președinte, care nu îl considera suficient de intransigent față de interesele dezvoltatorilor imobiliari.

În cele din urmă, Ciucu s-a impus, după ce poziția lui Cătălin Drulă a fost slăbită de intrarea în cursa electorală a unor foști aliați ai șefului statului, respectiv Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu. La victoria lui Ciucu a contribuit și Ludovic Orban, consilier al președintelui Nicușor Dan la acel moment, care a adoptat poziții publice în favoarea acestuia, în ciuda direcției asumate la nivelul Palatului Cotroceni. În acest context, președintele Nicușor Dan s-a simțit trădat, atât de Ludovic Orban, cel pe care l-a demis din funcție, dar și de Ilie Bolojan.

Ion Bogdan Lefter minimizează impactul acestui eveniment, pe care îl consideră mai degrabă unul firesc în logica relațiilor instituționale dintre actorii politici, fără a indica o ruptură semnificativă între președinte și premier.

„În cazul alegerilor pentru Primăria Capitalei, era firesc ca PNL să își dorească propriul candidat, mai ales într-un moment în care partidul încearcă să se reconstruiască politic. În același timp, era firesc ca președintele să îl susțină pe Cătălin Drulă, unul dintre colaboratorii săi apropiați și dintre vechii săi parteneri politici din perioada USR. Dacă cineva dorește să interpreteze aceste episoade drept dovezi ale unui conflict major, este liber să o facă. Eu nu împărtășesc această analiză. Cred mai degrabă că vorbim despre relații instituționale normale între doi actorii politici care ocupă poziții diferite și au responsabilități diferite. De altfel, atât Ilie Bolojan, cât și Nicușor Dan au afirmat în repetate rânduri că relațiile dintre ei sunt corecte din punct de vedere instituțional. Acesta este, de fapt, lucrul important într-un stat democratic. Nu avem nevoie de relații de prietenie personală între lideri politici, ci de colaborare instituțională și respectarea atribuțiilor fiecărei funcții”, afirmă Ion Bogdan Lefter.

„Nicușor Dan este nemulțumit de faptul că nu se poate sprijini pe partide”

În opinia analistului politic, nemulțumirea președintelui Nicușor Dan ține în primul rând de faptul că nu se poate baza pe PNL și USR, partide considerate prezidențiale, pentru a construi o formulă de guvernare stabilă.

„Este destul de evident în această perioadă că președintele Nicușor Dan este nemulțumit de faptul că nu se poate sprijini pe partidele care îi sunt cele mai apropiate politic, respectiv PNL și USR. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, ar fi foarte dificil pentru PNL și USR să revină într-o coaliție alături de PSD. Totuși, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă politică. În realitate, blocajul este generalizat. Președintele nu are o soluție evidentă, dar nici celelalte partide nu par să aibă una. PSD, deși a declanșat actuala criză prin moțiunea de cenzură, nu dorește să își asume guvernarea, chiar dacă, teoretic, ar putea obține sprijin parlamentar pentru acest lucru. În plus, PSD a participat la negocierea programului de guvernare și la susținerea fostei coaliții, astfel că situația actuală este cu atât mai paradoxală”, a explicat Ion Bogdan Lefter.