Revoltă la TNB după angajarea lui Felix Alexa: artiștii rup tăcerea, iar publicul cere boicot
Decizia conducerii Teatrului Național din București de a-l angaja pe regizorul Felix Alexa, vizat de acuzații grave de hărțuire sexuală, agresiune și șantaj profesional în urma unei investigații jurnalistice, a declanșat o criză majoră de imagine pentru instituție. După ce Tudor Chirilă a taxat dur pasivitatea breslei, regizori cunoscuți au anunțat că refuză colaborarea cu TNB, publicul amenință cu boicotarea spectacolelor, iar Ministerul Culturii a cerut verificări de urgență în toate instituțiile subordonate.
Teatrul Naţional Bucureşti riscă să rămână cu sălile goale. Foto: TNB
Deși informațiile privind cooptarea lui Felix Alexa în echipa Teatrului Național din București (TNB) și acuzațiile care planează asupra sa erau deja cunoscute, comunitatea teatrală a păstrat inițial o tăcere completă. Catalizatorul reacțiilor publice a fost actorul și muzicianul Tudor Chirilă, care a readus subiectul în prim-plan printr-o intervenție pe Facebook, reproșându-le colegilor săi din TNB lipsa de reacție față de angajarea regizorului vizat de investigația jurnalistică.
„(...) Dar actorii de la Național tac. Aproape nimeni nu are nicio părere. Nici cei care sunt revoltați de situație și care aprobă prin culise și felicită Cultura la dubă pentru articolul publicat, dar nici cei care ar putea eventual să-l apere pe Alexa, că probabil există și școala de gândire «avea fusta prea scurtă» sau «ce mare lucru».
Să fie frica de opinie strategia perfectă pentru ascensiune profesională? Să fie lipsa opiniei ingredientul perfect pentru cele opt ore de somn liniștit atât de necesare regenerării minții și trupului? Să fi câștigat lehamitea și scârba în fața credinței că opiniile sau protestul pot schimba ceva? Și, totuși, actorii au ieșit în stradă împotriva aberației ministrului Culturii cu pontajul de opt ore care reducea meseria de creator la un șablon de muncă în fabrică fără legătură cu realitatea” — Tudor Chirilă
Artiștii rup tăcerea: Bobi Pricop se retrage din proiectele TNB
Apelul lui Chirilă a generat un val de luări de poziție în rândul profesioniștilor din teatru, care au început să chestioneze atât decizia managerială de la TNB, cât și responsabilitatea morală a instituțiilor de cultură în fața acuzațiilor de abuz.
O reacție fermă a venit din partea regizorului Bobi Pricop. Deși numele său a fost inclus în proiectul de management cu care directoarea Ada Hausvater a câștigat un nou mandat de cinci ani la șefia TNB, regizorul a precizat că nu au existat discuții aplicate între timp și a anunțat că refuză orice colaborare în actualele condiții.
Într-un mesaj publicat pe Facebook , Bobi Pricop a atras atenția asupra efectului descurajant pe care astfel de decizii îl au asupra victimelor:
„Mesajul care se transmite către femei și tineri care au semnalat abuzul sau care se gândesc să îl denunțe este că: n-a contat și nu va conta. (...) Abuzul de putere în relația profesor–student aproape niciodată nu ajunge în instanță, pentru că se întâmplă fără martori, între un adult cu putere și un om foarte tânăr care nu are încă nici limbajul, nici curajul, nici resursele. Ceea ce povestește Iulia Grigoriu că a trăit atunci și că trăiește acum este cutremurător. Citiți vă rog mărturiile ei” — Bobi Pricop
Clarificând prezența numelui său în documentele oficiale ale conducerii teatrului, regizorul a adăugat:
„Trebuie să spun și în ce poziție mă aflu eu. Numele meu apare în proiectul de management al doamnei manager, mă aflu printre regizorii invitați să monteze în timpul mandatului dumneaei. Asta pentru că la momentul redactării proiectului i-am confirmat telefonic dorința mea de a lucra din nou la Teatrul Național. De atunci nu a mai existat nicio discuție concretă. Până la clarificarea publică a acestei situații, eu nu îmi mai doresc o colaborare cu TNB” — Bobi Pricop
Catinca Drăgănescu: „Prestigiul artistic este adesea confundat cu dreptul de a exercita puterea discreționară”
La rândul său, regizoarea Catinca Drăgănescu, care asigură managementul interimar la Teatrul Masca, a intervenit în dezbatere, analizând diferența dintre rigorile legii și datoria morală a unei instituții publice.
Într-o postare pe Facebook , aceasta a subliniat rolul simbolic pe care îl joacă teatrele de stat în societate:
„Responsabilitatea juridică și responsabilitatea instituțională nu sunt același lucru, iar absența unei condamnări nu suspendă obligația unei instituții de a reflecta asupra propriilor decizii, asupra riscurilor pe care acestea le implică și asupra valorilor pe care le legitimează.
Pentru că instituțiile publice de cultură au și o funcție simbolică. Ele nu produc doar spectacole, expoziții sau evenimente, produc reprezentări despre lume, modele de relaționare, ierarhii de prestigiu. Conferă autoritate. Iar prin deciziile lor transmit mesaje despre ce consideră acceptabil, despre ce sunt dispuse să tolereze și despre ale cui voci contează” — Catinca Drăgănescu
Evocând un episod neplăcut din propriul trecut profesional și exprimându-și regretul că nu a reclamat la acel moment presiunile făcute de directorul unei instituții publice, Catinca Drăgănescu a disecat modul în care autoritatea devine o formă de opresiune în mediul artistic:
„Sunt forme diferite de abuz, cu consecințe diferite. Dar există un mecanism comun: transformarea autorității profesionale într-un instrument de control asupra celuilalt. Convingerea că, dacă deții suficientă putere, poți dispune nu doar de un proiect sau de un loc de muncă, ci și de viitorul profesional, de demnitatea și de libertatea altui om.
(...) Aceasta este una dintre problemele structurale ale teatrului românesc. Am construit și perpetuat un model de autoritate în care prestigiul artistic este adesea confundat cu dreptul de a exercita puterea discreționară. În care violența verbală poate fi justificată prin exigență, umilirea prin pedagogie, iar intimidarea prin temperament artistic, în care relațiile personale și rețelele informale ajung uneori să cântărească mai mult decât criteriile profesionale, și în care prea mulți oameni au învățat că este mai sigur să tacă” — Catinca Drăgănescu
Cum justifică conducerea TNB angajarea regizorului și furia spectatorilor
Confruntată cu acest val de critici, directoarea TNB, Ada Hausvater, a emis un comunicat detaliat pentru a-și apăra decizia. Managerul susține că nu a ignorat relatările din presă, dar că hotărârea sa s-a bazat pe verificări prealabile și pe documente oficiale. Mai exact, Hausvater a invocat un certificat de integritate comportamentală eliberat de Inspectoratul General al Poliției Române, precum și o decizie a Comisiei de Etică din cadrul UNATC, datată decembrie 2022.
„Sunt conștientă de gravitatea acestor acuzații și consider că orice mărturie privind posibile comportamente abuzive trebuie tratată cu seriozitate, responsabilitate și respect față de persoanele implicate. Din acest motiv, am făcut verificări prealabile.
În evaluarea situației, am avut în vedere și documentele disponibile referitoare la verificările desfășurate anterior de instituțiile competente. Hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din 21.12.2022, votată în unanimitate de membrii comisiei, studenți și cadre universitare, nu a identificat încălcări ale Codului de etică, iar certificatul de integritate comportamentală emis de Inspectoratul General al Poliției Române confirmă că Felix Alexa nu figurează în registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Aceste documente au fost analizate în limitele și cu relevanța lor juridică” — Ada Hausvater, managerul TNB
Argumentele juridice invocate de conducerea TNB au avut însă un efect opus celui scontat în rândul publicului. Secțiunea de comentarii a comunicatului publicat online a fost inundată de mesajele spectatorilor indignați, care refuză ca un personaj controversat să fie remunerat din banii lor. Numeroși cetățeni au anunțat că nu vor mai călca pragul instituției și au îndemnat la un boicot generalizat până la revocarea deciziei.
Printre reacțiile publicate de spectatori la comunicatul Teatrului Național se numără:
- „Rușine TNB! Din fericire oferta de spectacole bune în afara TNB există! Păcat, o femeie manager să banalizeze un aspect atât de grav!”
- „Sunt curioasă ce o să faceți? O să îl păziți? Va sta cineva permanent lângă el să nu o ia pe căi greșite cu alte actrițe? Sau va fi lăsat slobod? Cu toată seriozitatea analizăm și noi, cetățenii, cam ce fel de conducere are TNB care se îngrijorează serios doar de ochii lumii. Bravo, doamnă director! Nu vă scriu numele. E irelevant.”
- „O mare dezamăgire… nu am cuvinte. Când o instituție de cultură alege să ia o decizie atât de reprobabilă, apoi să o și susțină cu abnegație, este evident că lipsesc reperele morale și nu merită investit timp în proiectele respectivei instituții. Voi evita Teatrul Național pe viitor.”
- „Simt o scârbă profundă, o silă și o dezamăgire imensă citind acest comunicat. Nu doar față de decizia de a-l angaja pe Felix Alexa, ci mai ales față de modul în care Ada Hausvater încearcă să o justifice și să o îmbrace într-un discurs despre profesionalism, respect, siguranță și integritate.”
- „Mă gândesc dacă la un teatru din Londra ar fi putut face d-na manager așa ceva. Sper să aveți zero spectatori la spectacolul Tartuffe.”
- „Singura soluție ar fi să nu mai vină nimeni la TNB până reconsiderați decizia. Este absurd deja!”
- „Ar trebui să fie sălile goale până pleacă”
Ministerul Culturii intervine: controale în toate instituțiile subordonate
Scandalul de la TNB a determinat o intervenție rapidă și la nivel guvernamental. Noul ministru al Culturii, Ioana Ciocan, a luat atitudine imediat după apariția informațiilor privind acuzațiile aduse lui Felix Alexa, impunând o linie de „toleranță zero” față de orice formă de hărțuire sau abuz.
„În mandatul meu, vom aplica o politică de toleranță zero față de orice formă de hărțuire sau abuz și vom urmări respectarea obligațiilor legale de prevenire și combatere a acestor fapte”, a declarat Ioana Ciocan pe Facebook.
Mai mult, Ministerul Culturii a emis un comunicat oficial prin care a extins verificările la nivelul întregii rețele de instituții aflate în subordinea sa, nu doar la TNB, cerând rapoarte clare despre aplicarea normelor interne anti-hărțuire.
„Ministerul Culturii solicită tuturor instituțiilor publice de cultură aflate în subordine să verifice aplicarea efectivă a măsurilor interne de prevenire și combatere a hărțuirii la locul de muncă, în conformitate cu prevederile HG nr. 970/2023, cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, vă rugăm să transmiteți, în termen de 15 zile lucrătoare, o informare privind:
1. Data ultimei actualizări a ghidului și a procedurilor interne privind prevenirea și combaterea hărțuirii.
2. Modalitatea prin care acestea au fost aduse la cunoștința angajaților.
3. Persoanele sau structurile desemnate pentru primirea și soluționarea sesizărilor.
4. Măsurile adoptate pentru asigurarea confidențialității și protejarea persoanelor care formulează sesizări împotriva eventualelor represalii.
5. Activitățile de informare și instruire a personalului desfășurate în ultimele 12 luni.
Subliniem faptul că NU solicităm transmiterea informațiilor care ar permite identificarea persoanelor implicate în eventuale sesizări.
Reamintim că responsabilitatea conducerii instituțiilor nu se limitează la adoptarea formală a unor proceduri, ci presupune aplicarea acestora și asigurarea unui mediu profesional sigur, bazat pe respectarea demnității fiecărei persoane” — Ministerul Culturii
Explorează subiectele:
