De ce nu au tras avioanele NATO în țintele rusești căzute în Polonia

Deși aviația militară a fost mobilizată rapid în noaptea de 20 noiembrie, niciunul dintre cele trei obiecte aeriene care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei nu a fost interceptat cu armament. Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, pe teritoriul țării au căzut două rachete rusești și o dronă despre care se presupune că era propulsată de un motor cu reacție, însă incidentul nu s-a soldat cu victime.

Avione F 16 ridicate de la sol de armata poloneza

Avione de luptă F-16 Foto: EPA/EFE

Radarele și viteza țintelor au complicat identificarea

Explicațiile oficiale ale armatei au venit într-o conferință de presă susținută de ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, și de comandantul operațional al Forțelor Armate Poloneze, generalul-locotenent Ireneusz Nowak, relatează agenția PAP. Oficialul militar a subliniat că procedurile stricte nu au permis deschiderea focului: „În cursul acelei nopți nu a fost folosit armamentul, deoarece nu au fost îndeplinite toate condițiile pentru utilizarea sistemelor de armament”.

Potrivit generalului Nowak, datele furnizate de radare au fost insuficiente pentru a stabili cu exactitate natura țintelor. Toate cele trei obiecte se deplasau cu viteze de peste 800 de kilometri pe oră, parametru care i-a făcut pe militari să ia în calcul varianta unor rachete de croazieră rusești H-101 sau a unor drone cu reacție Geran-5, fără a putea obține însă o confirmare definitivă.

La rândul său, ministrul Kosiniak-Kamysz a arătat că timpul de reacție a fost extrem de scurt, obiectele aflându-se în spațiul aerian polonez doar câteva minute. Oficialul a oferit exemplul unei rachete H-101, care ar fi parcurs o distanță de aproximativ 50 de kilometri până la frontieră în circa trei minute.

Vremea nefavorabilă a blocat intervenția unui pilot suedez

În noaptea incidentului, forțele poloneze au monitorizat în total 11 obiecte aeriene considerate potențial periculoase, beneficiind și de datele transmise de Ucraina prin sistemul său de supraveghere aeriană Virazh. Pentru protejarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol avioane poloneze F-16 și aparate suedeze JAS 39 Gripen, sprijinite de o aeronavă Saab de avertizare timpurie și supraveghere aeriană, precum și de avioane de realimentare în zbor.

Avioanele suedeze, aflate în Polonia într-o misiune NATO de două luni destinată întăririi apărării aeriene, acționau sub coordonarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Uedem, Germania. Unul dintre piloții suedezi de pe JAS 39 Gripen a primit autorizația condiționată de a intercepta o țintă suspectată că ar fi fost o rachetă rusească H-101.

Cu toate acestea, permisiunea de a trage depindea de identificarea sigură a obiectului. Potrivit generalului Nowak, citat de publicația poloneză Rzeczpospolita, condițiile meteorologice extrem de dificile și vizibilitatea redusă l-au împiedicat pe pilot să confirme ținta atât vizual, cât și cu ajutorul sistemelor electro-optice de la bord.

Reuniune la NATO și reacții ferme de la Varșovia și Kiev

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că incursiunile ar putea reprezenta o provocare deliberată a Rusiei, remarcând, potrivit Reuters, că momentul ales nu pare întâmplător în raport cu exercițiile militare desfășurate de aliații europeni ai Ucrainei. În acest context, Varșovia pregătește o solicitare pentru suplimentarea forțelor și a capacităților alocate operațiunii NATO Eastern Sentry, creată pentru consolidarea flancului estic al Alianței.

Aflat într-o vizită la Varșovia pe 21 noiembrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj ferm de susținere, citat de Reuters după agenția PAP: „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei”.

Rutte a descris episodul drept unul periculos și a precizat, potrivit Radio Polonia, că împrejurările exacte sunt încă investigate. Totodată, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, urmează să analizeze eventualele vulnerabilități pentru capacitățile de apărare și descurajare ale NATO și să propună ajustări, dacă acestea se vor impune. Subiectul încălcării spațiului aerian polonez și răspunsul Alianței vor fi discutate și la Bruxelles, pe 23 noiembrie, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic, notează Reuters.

De la Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a condamnat pătrunderea proiectilelor în Polonia și a avertizat într-un comunicat din 20 noiembrie, citat de Radio Polonia, că bombardamentele asupra țării sale pun direct în pericol securitatea întregului continent: „În timp ce Moscova încearcă să inițieze discuții despre o «nouă arhitectură de securitate a Europei», rachetele și dronele rusești subminează direct ordinea de securitate existentă pe continent”.

Șeful diplomației ucrainene a pledat pentru creșterea presiunii asupra Rusiei și întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei, subliniind că protejarea cerului ucrainean contribuie la siguranța statelor NATO și confirmând că Kievul cooperează strâns cu Varșovia în investigarea incidentului și prevenirea unor situații similare.

Explorează subiectele:

Polonia NATO rachete rusești


Citește și:

populare
astăzi

1 Primele dovezi palpabile ale concubinajului dintre Nicușor Dan și PSD

2 Acordul Trump-Putin-Xi din China care zguduie ordinea mondială postbelică

3 Sirene și explozii în Kaliningrad, lângă o bază navală strategică a Rusiei

4 Cristela Georgescu acuză în Italia supravegherea sa și anularea turului doi

5 Metoda germană de aerisire a locuinței iarna. Cum elimini umezeala fără să pierzi căldura