De ce summitul cu Trump nu schimbă viziunea Xi-Putin contra supremației SUA

Reședința Kylin Villa din orașul chinez Shenzhen a găzduit joi un format diplomatic nemaiîntâlnit până acum: primul summit oficial la care au participat împreună președinții Statelor Unite, Chinei și Rusiei. Primit cu căldură de gazde, Donald Trump — care și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru cei doi lideri autoritari și i-a numit anterior prietenii săi — a părut încântat de desfășurarea evenimentului, declarând în timpul discuțiilor: „Facem cu adevărat istorie”.

Cu o seară înainte, miercuri, președintele chinez Xi Jinping și soția sa, Peng Liyuan, fostă cântăreață în cadrul armatei chineze, oferiseră un dineu în onoarea lui Trump, a lui Putin și a celorlalți lideri reuniți la Shenzhen pentru un summit economic asiatic. Detaliile protocolare nu au trecut neobservate: Xi l-a așezat pe liderul american chiar lângă el, la masa principală, în vreme ce Vladimir Putin a primit un loc mai îndepărtat, alături de Peng Liyuan, un aranjament interpretat de unii observatori drept un posibil semnal de distanțare a Beijingului față de Kremlin.

Putin, Xi și Trump au avut o întlnire de o oră si jumatate la Shenzhen

Trilaterala Putin-Xi-Trump din China Foto: X@areamilitarof

Dincolo de gesturile de curtoazie, nu există însă niciun indiciu că acest summit va schimba poziția critică față de Statele Unite pe care Beijingul și Moscova o împărtășesc de ani buni. Potrivit The New York Times, președintele american nu pare capabil să construiască cu niciunul dintre cei doi o relație comparabilă cu legătura strânsă pe care Xi și Putin au consolidat-o în timp.

Diferența de orizont politic cântărește greu în acest calcul. Donald Trump mai are puțin peste doi ani din actualul mandat și ar putea părăsi scena politică internațională, în timp ce Xi Jinping și Vladimir Putin nu au desemnat niciun succesor și pot rămâne la conducere pe termen nelimitat. John Delury, profesor de politică internațională la Centrul Hopkins-Nanjing din China, subliniază că ambițiile celor doi depășesc politica de zi cu zi.

„Sunt doi lideri profund preocupați de istorie, care privesc geopolitica prin prisma propriilor narațiuni naționale”, a explicat Delury, adăugând: „Par să se considere mari oameni ai istoriei, care acționează la un nivel diferit de cel al politicienilor obișnuiți. În ochii lor, chiar și Trump ar putea fi doar un personaj trecător”.

Viziunea „schimbărilor de un secol” și declinul american

Acest proiect comun a fost formulat explicit încă de acum mai bine de trei ani, la finalul unei vizite efectuate de Xi Jinping la Moscova. „În acest moment au loc schimbări cum nu am mai văzut de 100 de ani, iar noi suntem cei care le impulsionăm împreună”, i-a transmis atunci liderul chinez omologului său rus.

Formula a sintetizat nemulțumirea profundă a celor două capitale față de extinderea influenței americane în cele peste trei decenii scurse de la destrămarea Uniunii Sovietice, perioadă în care Statele Unite au rămas învingătoarea incontestabilă a Războiului Rece și singura superputere globală. Convins, justificat sau nu, că SUA traversează un declin istoric, Xi a reluat aceeași teză și în deschiderea summitului de joi de la Shenzhen, afirmând că „o transformare cum nu s-a mai văzut de un secol se accelerează” — un mesaj identic cu cel pe care i-l adresase lui Trump și la întrevederea lor de la Beijing, din luna mai.

Dacă liderul chinez mizează pe discursul transformării globale, Vladimir Putin a ales să conteste direct influența americană prin forță, continuând invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022.

Sprijinul concret pentru Moscova și miza războiului din Ucraina

Conflictul ucrainean s-a aflat pe agenda discuțiilor trilaterale de la Shenzhen, după ce Trump și Putin îl abordaseră și într-o întrevedere privată desfășurată mai devreme în cursul zilei de joi. Totuși, o relatare publicată miercuri de The New York Times arată că serviciile de informații occidentale estimează că liderul de la Kremlin nu este pregătit să negocieze în mod serios un acord de pace.

Capacitatea Moscovei de a susține războiul — în condițiile în care pierderile rusești sunt estimate de oficialii occidentali între 400.000 și 500.000 de militari — depinde în mod esențial de sprijinul Chinei. Oficiali americani și europeni arată că firmele chineze furnizează industriei ruse de apărare microelectronică și alte produse critice, în timp ce achizițiile constante de petrol rusesc oferă Kremlinului o sursă vitală de venituri.

R. Nicholas Burns, fost ambasador al SUA la Beijing în administrația Biden și fost reprezentant american la NATO, respinge categoric declarațiile oficiale de neutralitate ale Chinei. „A fost o poziție profund ipocrită. În timpul mandatului meu de ambasador, am avut impresia că și-au intensificat sprijinul pentru Rusia”, a afirmat fostul diplomat, precizând că „era foarte clar că China își dorea ca Rusia să iasă din acest război mai puternică și să obțină un avantaj asupra Ucrainei. Beijingul voia să vadă NATO și Statele Unite înfrânte”.

Rădăcinile istorice ale axei Beijing-Moscova

Apropierea dintre Xi și Putin, care s-au întâlnit de peste 40 de ori — inclusiv la o reuniune din Tadjikistan, unde liderul rus i-a organizat omologului său o aniversare de 66 de ani cu toast de șampanie, tort și înghețată rusească — se sprijină pe traume și alianțe istorice comune. Ambii lideri au fost marcați de prăbușirea URSS, pe care o atribuie acțiunilor Washingtonului și lipsei de fermitate a conducerii sovietice de atunci.

În decembrie 2012, la doar o lună după preluarea puterii în China, Xi le spunea membrilor Partidului Comunist din provincia Guangdong că Uniunea Sovietică s-a destrămat fiindcă „nimeni nu a fost suficient de bărbat pentru a se ridica și a rezista”. Legăturile bilaterale merg însă și mai departe în trecut: cele două țări au luptat împreună împotriva puterilor Axei în Al Doilea Război Mondial, iar în Războiul din Coreea au susținut Coreea de Nord împotriva forțelor americane și sud-coreene, într-un conflict care nu s-a încheiat niciodată printr-un tratat de pace. De altfel, liderul nord-coreean Kim Jong-un, cu care Donald Trump a declarat recent că ar dori o nouă întâlnire, are tratate oficiale de securitate atât cu Beijingul, cât și cu Moscova.

Acest fundament a fost reactivat cu câteva zile înainte de invazia din februarie 2022, când Putin și Xi s-au văzut la Beijing, cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă, și au proclamat un parteneriat strategic „fără limite”.

Fisurile unei alianțe fără garanții absolute

Relația chino-rusă nu este lipsită de fricțiuni și prudență. Analiștii notează că Xi Jinping este îngrijorat de efectele economice globale ale războiului din Ucraina, motiv pentru care Beijingul a evitat, în general, să livreze direct armament către Rusia.

Divergențele s-au văzut și în plan energetic: în luna mai, când Putin a vizitat Beijingul imediat după deplasarea lui Trump, cei doi lideri nu au reușit să bată palma pentru construirea unei noi conducte de gaze și extinderea livrărilor rusești către piața chineză.

Chiar și cu aceste limite pragmatice, perspectiva pe termen lung rămâne neschimbată. Odată ce mandatul lui Donald Trump se va încheia peste doi ani, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea reveni la formatul lor obișnuit de întâlniri bilaterale, continuând fără obstacole să își promoveze propria viziune asupra unei lumi în care supremația americană nu mai este de necontestat.

Explorează subiectele:

Donald Trump Xi Jinping Vladimir Putin


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi? / Picanterii de la Antena 3, dezvăluite de un fost jurnalist

2 „Du-te, femeie, acasă!” / Antena 3, amendată din nou de CNA pentru aberațiile lui Gâdea

3 Ce avem noi aici?

4 O tranzacție care dă de gândit, și cu iz de Rusia, într-o zonă cu potențial militar

5 Tăcere după trilaterala Trump-Putin-Xi: ce prevede documentul publicat de China