De ce temperatura corpului uman a scăzut sub pragul clasic de 37 de grade Celsius
Considerat timp de peste un secol și jumătate drept standardul absolut al unui organism sănătos, pragul de 37 de grade Celsius este acum contestat de lumea științifică. Studii recente demonstrează că oamenii din prezent au o temperatură corporală medie mai scăzută, situată în jurul valorii de 36,4 grade Celsius, determinându-i pe cercetători să investigheze dacă această răcire treptată este efectul medicinei moderne, al confortului termic sau doar rezultatul unor erori de măsurare din trecut.
Reperul tradițional de 37 de grade Celsius (98,6 grade Fahrenheit) își are originile în anii 1860, când medicul german Carl Wunderlich a demarat unul dintre cele mai vaste proiecte de cercetare ale secolului al XIX-lea, notează BBC . Într-o epocă în care termometrele erau rar utilizate, specialistul își propusese să afle dacă febra reprezintă o afecțiune în sine sau doar un simptom al altei boli. Pe parcursul a 15 ani, Wunderlich a colectat peste un milion de măsurători axilare de la aproximativ 25.000 de pacienți de toate vârstele, bărbați și femei. Concluzia sa a fost că temperatura medie a unui adult sănătos este de 37 de grade Celsius, în timp ce depășirea pragului de 38 de grade indică instalarea febrei.
Deși existau și alte cercetări anterioare cu rezultate similare, amploarea studiului lui Wunderlich a impus această valoare la nivel global. Potrivit lui Philip Mackowiak, specialist în boli infecțioase și istoric al medicinei la Universitatea din Maryland, cifra a căpătat în timp un statut aproape imposibil de contestat în practica medicală.
O scădere constantă în ultimul secol și jumătate
Cu toate acestea, datele moderne arată că organismul uman nu mai este la fel de cald ca acum 150 de ani. În urmă cu aproximativ zece ani, o echipă coordonată de Julie Parsonnet, specialistă în boli infecțioase la Universitatea Stanford, a evaluat trei baze de date masive din Statele Unite. Acestea cuprindeau măsurători repetate prelevate de la aproape 190.000 de oameni în intervalul 1862-2017.
Analiza, susținută și de alte studii realizate atât înainte, cât și după acest demers, a demonstrat o scădere clară a mediilor termice. De exemplu, temperatura medie a bărbaților americani din prezent este cu circa 0,59 grade Celsius mai redusă față de cea a bărbaților de la începutul secolului al XIX-lea.
„Noua valoare normală pare să fie mai aproape de 97,5 grade Fahrenheit, adică 36,39 grade Celsius”, a precizat Julie Parsonnet.
Fenomenul nu este însă specific doar țărilor puternic industrializate, ci se manifestă și în comunități cu stiluri de viață radical diferite. Antropologul biologic Adrian Jaeggi, de la Universitatea din Zürich, a documentat o tendință similară în rândul populației seminomade Tsimane din pădurea amazoniană. Dacă la începutul anilor 2000 membrii acestei comunități indigene aveau o temperatură medie de aproximativ 37 de grade Celsius, până în anul 2018 – pe fondul unor transformări socioeconomice rapide desfășurate pe parcursul a două decenii – media a coborât la circa 36,5 grade Celsius.
Ipoteza sănătății: mai puține infecții, mai puțină căldură
Progresul medical și îmbunătățirea stării generale de sănătate reprezintă principala explicație luată în calcul de oamenii de știință. În perioada în care Wunderlich își făcea măsurătorile, speranța de viață era de numai 38 de ani, aproape la jumătate față de cea din prezent.
Julie Parsonnet subliniază că populația contemporană suferă de mult mai puține boli inflamatorii și infecții cronice. În secolul al XIX-lea, afecțiuni grave precum tuberculoza, dizenteria, osteomielita, febra reumatică sau infecțiile dentare severe erau extrem de răspândite, menținând sistemul imunitar într-o stare de alertă permanentă și generând inflamații constante în corp.
„Oamenii nu aveau viețile sănătoase pe care le avem noi acum”, a menționat cercetătoarea de la Stanford, adăugând că efortul organismului de a lupta cu bolile generează automat temperaturi mai mari: „Atunci când sistemul imunitar încearcă să te apere de toate aceste lucruri care îți pot pune viața în pericol, consumă calorii. Iar caloriile înseamnă și căldură”.
Accesul la tratamente, condițiile mai bune de trai și reducerea incidenței bolilor au redus acest efort metabolic. Aceeași dinamică a fost observată și la populația Tsimane. Potrivit lui Adrian Jaeggi, campaniile de vaccinare și progresul condițiilor sanitare din ultimele două decenii – precum folosirea toaletelor și purtarea încălțămintei, care a prevenit infectarea cu paraziți intestinali luați prin mersul desculț pe solul contaminat – au redus rata infecțiilor și, implicit, temperatura corporală.
Confortul termic modern și controversa termometrelor vechi
Mediul ambiant controlat artificial este un alt factor major. În prezent, cel puțin 88% dintre locuințele din SUA sunt dotate cu aer condiționat, iar un procent similar de case din Regatul Unit dispun de încălzire centrală. Trăind în spații cu temperaturi constante, corpul uman nu mai este nevoit să depună efort pentru termoreglare.
„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-un climat perfect, în ceea ce numim zona de neutralitate termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura. Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energie și nu produci căldură”, a explicat Parsonnet.
Pe de altă parte, există cercetători care pun la îndoială amploarea acestei scăderi biologice, invocând limitările tehnice ale secolului al XIX-lea. Philip Mackowiak a examinat personal unul dintre termometrele din sticlă folosite de Carl Wunderlich și a constatat că instrumentul era calibrat cu aproximativ două grade Celsius mai sus față de standardele actuale, ceea ce înseamnă că valorile înregistrate atunci puteau fi artificial mărite.
În plus, procedura de măsurare din trecut era anevoioasă și diferită de cea actuală. Termometrele cu mercur aveau o lungime de circa 30 de centimetri, necesitau calibrări bazate pe punctul de fierbere a apei sau cel de topire a gheții, iar pacienții trebuiau să stea nemișcați între 15 și 20 de minute. De asemenea, Wunderlich lua temperatura la subraț, în timp ce studiile moderne se bazează frecvent pe măsurători orale, fapt care îngreunează o comparație directă.
Julie Parsonnet respinge însă ideea că totul s-ar reduce la o eroare de calibrare. Analizând dosarele medicale ale veteranilor armatei Uniunii din SUA, întocmite între 1862 și 1930, echipa sa a demonstrat că indivizii născuți mai devreme aveau temperaturi medii mai mari decât cei născuți mai târziu.
„Pentru că am comparat persoane născute în ani diferiți, dar măsurate în aceeași perioadă, precum și persoane născute în același an, dar măsurate în momente diferite, am putut separa efectul instrumentelor de cel al vârstei și al anului nașterii”, a argumentat specialista. Mai mult, tendința de scădere a fost confirmată și în alte două seturi de date mai recente, colectate între 1971 și 2017, perioadă în care termometrele aveau deja o calibrare comparabilă.
Cei patru factori care determină variația temperaturii
Deși Wunderlich a avut dreptate observând că temperatura variază în funcție de individ, medicii de astăzi insistă că nu există o valoare unică valabilă pentru toată lumea. Patru elemente principale influențează direct acest parametru:
- Vârsta: Odată cu îmbătrânirea, rata metabolică scade, iar corpul consumă mai puțină energie. Waleed Javaid, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Virginia de Vest, arată că acest fenomen duce la temperaturi corporale mai reduse în rândul vârstnicilor.
- Sexul: Femeile au, în general, o temperatură ușor mai mare comparativ cu bărbații. Deși mecanismele exacte nu sunt pe deplin elucidate de oamenii de știință, această diferență se menține inclusiv la femeile în vârstă, fiind independentă de fluctuațiile termice provocate de ciclul menstrual.
- Momentul zilei: Supusă ritmului circadian, temperatura fluctuează natural pe parcursul a 24 de ore, posibil și din cauza nivelului de activitate zilnică. Un studiu realizat de Jonathan Hausmann, medic reumatolog la Boston Children’s Hospital și Massachusetts General Hospital, a relevat că valorile minime se înregistrează dimineața devreme, între orele 03:00 și 05:00, în timp ce vârful termic este atins după-amiaza, în intervalul 16:00-18:00.
- Înălțimea și greutatea: Conform lui Julie Parsonnet, constituția fizică joacă un rol important. Oamenii mai înalți au o suprafață corporală mai extinsă, ceea ce facilitează pierderea căldurii și duce la temperaturi ușor mai scăzute. În schimb, o greutate corporală ridicată este corelată cu o ușoară creștere a temperaturii.
Reevaluarea unui mit medical
Aceste descoperiri au determinat deja actualizarea unor prestigioase resurse medicale, precum baza de date UpToDate și manualul Harrison’s Principles of Internal Medicine, care au început să reconsidere relevanța pragului de 37 de grade Celsius.
Experții atrag atenția că valoarea de 37 de grade trebuie privită astăzi mai degrabă ca un reper istoric decât ca o regulă absolută, iar micile variații individuale nu semnalează automat o boală.
„Este important să nu tratăm aceste praguri cu prea multă rigiditate, deoarece ele nu reprezintă limite absolute. Nimeni nu ar susține că 36,99 grade Celsius este radical diferit de 37,01 grade Celsius”, a subliniat Adrian Jaeggi.
Deși este util ca fiecare persoană să își cunoască propria valoare de bază pentru a observa eventualele anomalii în funcție de context, intervenția medicală de urgență la adulți devine necesară doar în cazurile extreme, când temperatura corporală scade sub 35 de grade Celsius sau depășește pragul critic de 40 de grade Celsius.
Explorează subiectele:
