De ce testele rapide antidrog pot fi, de fapt, un pericol. Explicația unui medic legist

Testul rapid antidrog făcut de Robert Negoiță pe holul tribunalului readuce în discuția problema veridicității acestui tip de testare, dar și a folosirii lui pe scară largă. În 2024, autoritățile voiau să introducă în școli teste antidrog, pentru a detecta consumul în cazul elevilor. Astfel de abordări pot fi periculoase, avertizează specialiștii. "Aceste teste se adresează de fapt doar marilor acțiuni de screening, respectiv de monitorizare a unui tratament, dar nicidecum de identificare a consumatorilor. Este o politică total greșită!", spune Gabriel Gorun, medic legist expert în toxicologie medico-legală. Acesta a explicat pentru Adevărul cum funcționează aceste teste, dar și de ce pot panica sau liniști nejustificat.

Cum funcționează testele rapide antidrog

"Aceste teste rapide sunt un compromis din punct de vedere tehnologic și științific între necesitatea de a avea o informație cât mai rapidă, pe care să o obțină o persoană care nu are niciun fel de pregătire tehnologică sau medicală, cu un cost cât mai mic. Acesta este un deziderat care de multe ori se dovedește necesar, cum este de exemplu trierea șoferilor în trafic, pentru a reuși să suspicionăm pe cei care ar putea fi sub influența substanțelor psihoactive. Din păcate însă, nu poți să ai un test ieftin, rapid și foarte ușor de folosit care să aibă și acuratețea maximală", atrage atenția dr. Gabriel Gorun.

Medicul legist, care are peste 25 de ani de experiență, a explicat cum funcționează testele antidrog rapide. Metoda se numește imunoanaliză:

"Funcționează pe un principiu simplu: acela că o moleculă își găsește în test un opozonat (o antimoleculă, un anticorp) care produce o reacție. Pentru aceste tipuri de teste, reacția este de schimbare de culoare a substratului. Așadar, în momentul în care o moleculă anume se află într-o probă biologică și găsește anticorpul de pe substratul pe care l-am standardizat, are loc această reacție".

De ce pot apărea rezultate false

"Aceste teste bazate pe o reacție de tip cuplare a două molecule complementare, de tip broască-cheie, permite și reacții aproximative de cuplare. Așadar, dacă aceste molecule nu sunt cele precis desemnate a produce reacția, ci unele asemănătoare lor, pot da reacții pozitive, fără ca în corp să fie substanța pe care o țintesc", explică dr. Gabriel Gorun.

Și felul în care se realizează testarea este important:

"Fiind vorba despre o moleculă - adică o substanță organică foarte complexă - se poate întâmpla ca aceasta să sufere modificări din cauza expunerii la mediu. De aceea, dacă testele nu sunt administrate în condiții perfecte de lucru (fără expunere la lumină puternică, fără să fie stocate la temperaturi extreme, fără ca testarea însăși să aibă loc la temperaturi extreme) este posibil ca substratul de anticorpi pe care l-a pus producătorul în test să se denatureze. Astfel încât, în mod evident, reacțiile pe care le obținem la final să nu fie cele corecte".

Reacții fals-pozitive pot apărea și din cauza similitudinilor între diverse molecule. "Dacă în proba biologică există o moleculă asemănătoare din punct de vedere chimic cu substanța pe care eu o țintesc, s-ar putea să obțină o reacție fals-pozitivă", precizează medicul.

Mai mult, explică acesta:

"Fiecare dintre substanțele care pot fi detectate de aceste tipuri de teste au, la rândul lor, câte o pleiadă de alte substanțe cu care poate reacționa încrucișat. De exemplu, în cazul cocainei, poate interacționa încrucișat cu unele antibiotice, poate reacționa încrucișat cu unele tipuri de anestezice locale, poate chiar și cu noi componente din gume de mestecat. Reacțiile sunt impredictibile".

De asemenea, testele antidrog rapide pot produce și reacții fals-negative.

Testele cu cea mai mare rată de eroare

Testele antidrog rapide sunt împărțite pe categorii și pot testa de la una la cel mult 12 substanțe. Acuratețea rezultatelor diferă de la o substanță la alta. În unele situații erorile depășesc cu mult rezultatele corecte.

"Generic, aceste teste au sensibilitatea și specificitatea undeva la 80%. Pe când pentru anumite tipuri de substanțe pot da reacții fals-pozitive până la 80%. Așadar acuratețea e de doar 20%. Pentru alte substanțe pot avea chiar 95% acuratețe.

Cele mai mari erori apar la amfetamine și metaamfetamine. Acolo sunt cele mai multe erori, de obicei reacții de tip fals-pozitive. Pentru canabinoizi, testele sunt undeva la 70% - 80% acuratețe".

"Pot crea un fals sentiment de siguranță"

Testarea în viața de zi cu zi poate prezenta riscuri, explică dr. Gabriel Gorun, și se pot crea ușor imagini false în privința consumului. Tocmai de aceea nu recomandă testarea în familie sau în școli, așa cum își dorea Prefectura Capitalei în 2024:

"Aceste teste, folosite abuziv - însemnând <<hai să facem teste în familie>>, <<hai să facem teste în școli" (mie mi s-a părut o mare nebunie acea idee de a testa în școli) - pot duce la incriminări false. Vă dați seama o familie care își testează un membru și constată că este pozitiv, ce război familial declanșează, pe o reacție care poate fi fals-pozitivă. Sau invers, poate crea un fals sentiment de siguranță."

Mai mult, faptul că cineva iese negativ la un anumit tip de test rapid, nu înseamnă că nu a consumat alte substanțe interzise. E un cerc vicios, care nu poate să incrimineze sau dezincrimineze cu adevărat.

"Testul s-a făcut doar pentru cocaină. Asta nu înseamnă că dacă testul ar fi ieșit negativ la cocaină nu este posibil ca acolo să fi fost incidentă o altă întreagă pleiadă de substanțe pe care testul nu le identifică. Testele cele mai complicate din acest tip de metodă au până la 12 substanțe maximum. Ori imaginați-vă că un aparat de toxicologie, care face testele confirmatorii de certificare, are o librărie de date de câteva mii de substanțe", spune medicul legist specilizat în toxicologie.

Cel mai mare pericol: migrarea către substanțe greu de detectat

Unul dintre cele mai mari percole îl poate reprezenta migrarea tinerilor către substanțe care pot fi detectate mai greu de testele rapide.

"Informația este foarte ușor de căpătat în momentul de față. Trebuie să avem în vedere că oricine poate să dea două click-uri și trei căutări pe internet și obține toate informațiile de care are nevoie și atunci se produce ceea ce se cheamă virarea consumului de la substanțele generice care pot fi identificate prin astfel de teste către substanțele despre care află de pe internet că sunt foarte greu de detectat. Și asta este poate una dintre explicațiile pentru care avem în România această explozie de consum de etnobotanice. Tocmai pentru că este de notorietate dificultatea lor de a fi puse în evidență toxicologic, foarte mulți abuzează de ele", atrage atenția dr. Gabriel Gorun.

Testele confirmatorii, necesare

Ce trebuie să știm? Că aceste teste, deși pot fi utile, nu au valoare absolută pentru identificarea consumului.

"Iată cum de fapt o idee bună, aceea de a face testare, se poate dovedi extrem de greșită atunci când nu se face adecvat sau, mai ales, când nu este urmată de teste confirmatorii sau atunci când i se alocă un scop absolut. Cea mai bună cale de a folosi totuși aceste teste este de a o face după o foarte bună informare, după o foarte bună cântărire a beneficiilor pe care ți le-ar putea aduce rezultatul și de aceea testele acestea se adresează de fapt doar marilor acțiuni de screening, respectiv de monitorizare a unui tratament, a aderenței la un tratament, dar nicidecum de identificare a consumatorilor. Este o politică total greșită!", concluzionează medicul.

Și rata ridicată de teste fals pozitive efectuate cu aparatele drugtest în trafic îi întăresc spusele. Nu degeaba, a apărut obligativitatea ca toate testele antidrog efectuate de polițiști să fie confirmate în laborator în termen de 72 de ore.