De ce ucide inima de 2,5 ori mai mulți români decât media Uniunii Europene
Afecțiunile cardiovasculare plasează România într-o zonă critică la nivelul Uniunii Europene. În anul 2023, bolile sistemului circulator au stat la baza a jumătate dintre decesele din țară. În plus, atacurile cerebrale și infarctul miocardic lovesc tot mai des segmente tinere de populație, deși marea majoritate a acestor îmbolnăviri – până la 80% – ar putea fi evitate prin corectarea factorilor nocivi din mediul înconjurător și prin renunțarea la obiceiurile dăunătoare.
Durerea puternică în piept poate fi prezentă în caz de infarct, dar poate și lipsi Foto: Getty Image
Semnalele discrete care ascund o criză medicală
Pericolul major al bolilor de inimă constă în capacitatea lor de a se manifesta silențios. Campania anului 2026 promovată de Federația Mondială a Inimii (WHF) și preluată pe plan local de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – sub sloganul „Nu rata nicio bătaie a inimii tale!” – atrage atenția că afecțiunile cardiovasculare pot fi practic „ascunse la vedere”.
O senzație nejustificată de epuizare, bătăile neregulate ale inimii sau respirația îngreunată la efort fizic moderat sunt adesea puse, în mod eronat, pe seama suprasolicitării de la serviciu, a înaintării în vârstă sau a nopților nedormite. Dacă aceste indicii sunt inedite, tind să se agraveze ori devin recurente, consultarea medicului este imperioasă.
După cum semnalează American Heart Association, imaginea tipică a pacientului care se prăbușește brusc acuzând o durere sfâșietoare de piept nu se aplică în toate cazurile. Manifestările pot varia enorm: de la o vagă senzație de greutate, presiune sau strângere toracică (care durează câteva minute sau dispare și revine), până la iradieri ale durerii spre brațe, gât, maxilar, spate ori stomac. Simptomele pot fi completate de transpirații reci, amețeală, greață sau o stare profundă de slăbiciune.
Manifestări atipice în cazul femeilor
Deși disconfortul în zona toracică rămâne cel mai frecvent simptom al infarctului la ambele sexe, la femei tabloul clinic este deseori înșelător. Femeile tind să acuze preponderent stări de sfârșeală extremă, greață, sufocare ori dureri localizate la nivelul umerilor, spatelui sau maxilarului.
Din cauza acestor diferențe, astfel de episoade sunt ușor confundate cu afecțiuni mai puțin grave, cum sunt răceala, indigestia sau arsurile gastrice. Medicii de la American Heart Association avertizează că ignorarea semnalelor subtile poate avea un deznodământ tragic dacă intervenția medicală întârzie.
Capcana hipertensiunii și explozia obezității
Absența durerilor nu este un indicator al sănătății vasculare. Probleme precum valorile ridicate ale colesterolului, ale glucozei sau tensiunea mare se instalează fără zgomot. Datele furnizate de INSP relevă un decalaj masiv în tratarea populației: din cei aproximativ 6,6 milioane de români care suferă de hipertensiune arterială, numai 68% sunt conștienți de diagnostic. Dintre cei depistați, 59% urmează o schemă terapeutică, iar cifrele arată că doar 30% reușesc să-și țină parametrii sub control cu ajutorul medicamentelor.
Situația globală nu este mai puțin alarmantă: la nivel mondial se înregistrează în jur de 20 de milioane de decese cauzate de afecțiunile aparatului circulator în fiecare an, peste 85% având la origine accidentele vasculare cerebrale și infarctul miocardic.
Un alt multiplicator uriaș de risc este excesul ponderal. Conform Raportului Mondial al Inimii 2025, obezitatea este considerată o maladie cronică recidivantă legată direct de ateroscleroză, insuficiență cardiacă și tensiune ridicată. O masă corporală ridicată este responsabilă de circa 3,7 milioane de morți anual, adică aproximativ o zecime din totalul deceselor cardiovasculare pe glob.
Tendințele pe termen lung sunt dramatice: minorii care cresc cu un indice de masă corporală ridicat au o probabilitate cu 40% mai mare de a deveni adulți cu boli cardiace. Din 1990 până în 2022, obezitatea în rândul tinerilor de 5-19 ani a urcat de la 1,7% la 6,9% la fete și de la 2,1% la 9,3% la băieți. La adulți, prevalența s-a triplat la bărbați (ajungând la 14%) și s-a dublat la femei (atingând 18,5%). Estimările experților arată că, până în anul 2050, aproape doi din trei adulți cu vârste peste 25 de ani se vor lupta cu kilogramele în plus sau obezitatea.
Când devine o urgență de apelat la numărul 112
Este vital să se facă distincția între o evaluare programată și o criză iminentă. În timp ce o stare continuă de epuizare cere o programare la cabinet, debutul subit al unei constricții toracice, însoțit de amețeli, respirație grea și transpirație rece impune apelarea imediată a numărului de urgență 112.
La fel de prompt trebuie reacționat în eventualitatea unui accident vascular cerebral. Semnele specifice tind să apară brusc:
- slăbiciune sau pierderea sensibilității pe o jumătate a corpului;
- asimetrie la nivelul feței;
- dificultăți în articularea cuvintelor sau înțelegerea vorbirii;
- dezechilibru sau tulburări apărute brusc în câmpul vizual.
Chiar dacă aceste manifestări par să se estompeze, ambulanța trebuie solicitată fără ezitare.
Prevenția de zi cu zi: pași mici pentru viață
Specialiștii recomandă trecerea pragului medicului de familie cel puțin o dată pe an, începând cu vârsta de 40 de ani – sau chiar mai devreme în cazul celor cu predispoziție genetică ori alți factori de risc. Un simplu control periodic ce include verificarea tensiunii, analiza glicemiei, profilul lipidelor din sânge și calcularea masei corporale poate depista pericolele înainte ca ele să devină letale.
Reducerea alimentelor pline de sare, grăsimi trans și zahăr, excluderea fumatului, limitarea alcoolului și efectuarea a cel puțin 30 de minute de mișcare pe zi, alături de protecția împotriva poluării, rămân cele mai eficiente măsuri pentru protejarea inimii.
Explorează subiectele:
