Decizia CCR pe legea pensiilor magistraților, așteptată miercuri, după patru amânări. Motivele care pot bloca din nou verdictul

Pronunțarea unei soluții în cazul legii pensiilor magistraților, așteptată miercuri la Curtea Constituțională, rămâne incertă, după patru amânări succesive. Situația este complicată atât de posibila absență a judecătorului Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, cât și de solicitarea recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) ca CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În paralel, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererilor de suspendare privind numirea judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Decizia CCR pe legea pensiilor magistraților, așteptată miercuri FOTO: Inquam photos/ Octav Ganea

Potrivit unor surse judiciare, citate de News.ro , judecătorul Gheorghe Stan ar fi solicitat concediu paternal începând de luni, ceea ce face puțin probabilă prezența sa la ședința de miercuri a Curții Constituționale. Sursele nu exclud însă varianta ca magistratul să își anuleze concediul pentru a putea participa la deliberări, în condițiile în care, teoretic, este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la începutul dezbaterilor.

Chiar și în lipsa acestuia, susțin aceleași surse, deliberările ar putea fi reluate dacă se întrunește cvorumul minim de șase judecători. La precedenta ședință, din 16 ianuarie, CCR a decis întreruperea deliberărilor pentru „o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” și a expertizei contabile depuse de ICCJ, autorul sesizării.

Cererea ICCJ: sesizarea CJUE și acuzații de discriminare

Un alt element care apasă asupra deciziei CCR este solicitarea Înaltei Curți de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene . ICCJ susține că legea pensiilor de serviciu ale magistraților ar trata „discriminatoriu” judecătorii în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.

În argumentația transmisă CCR, Înalta Curte arată că actul normativ ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă” și ar institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”. De asemenea, potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.

O lege contestată, după patru amânări

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe miercuri, 11 februarie, asupra constituționalității Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan , care prevede reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare. Actul normativ a fost atacat la CCR de ICCJ.

Pe 16 ianuarie, judecătorii constituționali au decis, pentru a patra oară, amânarea pronunțării, stabilind termenul din 11 februarie. Atunci, la ședință au fost prezenți toți cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri sunt contestate în instanță.

Decizii așteptate și la Curtea de Apel București

Tot miercuri, Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a actelor de numire a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR, depuse de avocata Silvia Uscov. Ședința este programată la ora 9.00, cu o oră înainte de cea a Curții Constituționale.

Cu o zi înainte, pe 10 februarie, CAB a respins ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Dragoș. În ceea ce privește cererea de anulare a documentului, instanța urmează să stabilească un termen ulterior.

În același dosar, Curtea de Apel a admis cererea de sesizare a CCR formulată de avocații Președinției, solicitând clarificarea sintagmei „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, referitoare la condițiile de vechime pentru judecătorii constituționali. Alte excepții ridicate în proces au fost respinse.

Context tensionat și avertismente legate de fondurile europene

Tensiunile din jurul acestui dosar nu sunt noi. La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul nu a putut fi întrunit, deși Simina Tănăsescu își anulase concediul pentru a fi prezentă. Patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă, părăsiseră ședința în timpul unei pauze. Ulterior, aceștia au explicat că au solicitat amânarea pronunțării pentru obținerea unui punct de vedere al Guvernului și a unui studiu de impact al legii.

Pe 15 ianuarie 2026, ICCJ a depus la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, întrucât aceasta ar deveni mai mică decât pensia calculată pe bază de contributivitate.

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare președintelui CCR, în care a informat că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, ceea ce ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro pentru România. „Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026”, a precizat prim-ministrul.

Președinta ICCJ, Lia Savonea, a reacționat afirmând că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate (…) reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.

Ulterior, Ilie Bolojan a respins ideea unei presiuni asupra judecătorilor CCR, susținând că nu le-a cerut „să dea o sentință sau alta”, ci a considerat „de bun-simț să se știe aceste lucruri”, întrucât, atunci când „se vor pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.