Decizie a Curții de Apel București: Guvernul trebuie să achite restanțele salariale ale magistraților. Proces judecat într-un ritm neobișnuit
Curtea de Apel București a admis marți acțiunea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a dispus ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară dacă va fi necesar. Restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. FOTO Pexels
Acțiunea, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost înregistrată pe 30 martie și soluționată la primul termen de judecătoarea Ramona Bușu, o situație neobișnuită în contencios administrativ, unde procesele durează de regulă luni sau chiar ani, potrivit TVR Info.
Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Soluția CAB, care trebuie executată imediat după rămânerea definitivă, este următoarea:
„Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”, se arată în hotărârea CAB
Instanța stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004”.
Hotărârea nu este definitivă.
„Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii”, se mai arată în soluția Curții.
În proiectul de buget pe 2026, Ministerul Finanțelor prevăzuse aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creștere de aproape 50%, tocmai pentru acoperirea acestor restanțe. Guvernul a amânat însă o parte dintre plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Înalta Curte a argumentat în acțiune că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al magistraților, având titluri executorii neexecutate de peste zece ani, și a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat.
Demersul ÎCCJ în instanță a venit după ce Lia Savonea a transmis o plângere prealabilă Executivului, în care a criticat măsurile îndreptate împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.
Sursa: adevarul.ro
