Decizie crucială la CCR: cine decide alocarea miliardelor pentru salariile magistraților?
Curtea Constituțională a României (CCR) a avut joi pe agendă o dezbatere fundamentală, menită să clarifice un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Miza deciziei judecătorilor constituționali este semnificativă: nu doar plata unor restanțe salariale estimate la peste 7 miliarde de lei pentru magistrați, ci și stabilirea limitelor de competență între puterile statului în gestionarea finanțelor publice.
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au analizat joi, 16 iulie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează un potențial conflict de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție. Obiectul acestui litigiu îl reprezintă neînțelegerile legate de plata restanțelor salariale ale magistraților.
Judecătorii CCR Foto: inquam photos
Conflictul a escaladat după ce, în martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat un proces împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, solicitând plata unor drepturi salariale restante în sistemul de justiție. Executivul a pierdut acest proces în primă instanță, la Curtea de Apel București. Ulterior, pe 2 iulie, în timpul desfășurării litigiului și pe fondul căii de atac depuse de Guvern, premierul interimar a anunțat decizia de a sesiza Curtea Constituțională. Acesta a argumentat că instanțele și-au depășit atribuțiile, obligând Guvernul să aloce fonduri din bugetul de stat. „Am decis, în ședința de Guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă intră în competența exclusivă a Guvernului și Parlamentului, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ.
„Puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție.” — Ilie Bolojan
În viziunea șefului Executivului, hotărârea instanței „perturbă direct echilibrul bugetar național” și constituie „o ingerință directă” în activitatea Guvernului. El a menționat că Înalta Curte a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și penalități aferente. Bolojan a atras atenția și asupra penalităților impuse de instanță, considerate „enorme”. „Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro”, a explicat premierul. Impactul financiar total este chiar mai mare, deoarece există cereri similare și din partea parchetelor, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei, ridicând valoarea obligațiilor invocate de Guvern la peste 7 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a avertizat că executarea unei astfel de hotărâri ar afecta grav bugetul de stat și ar aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat.
Ce a decis Curtea de Apel București
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a dispus obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia impunea Executivului să execute hotărârea în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive. În caz contrar, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar datora penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, aplicată tot pentru fiecare zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată fusese semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, iar dosarul a fost soluționat rapid, hotărârea fiind pronunțată chiar la primul termen de judecată. Termenul stabilit pentru judecarea căii de atac a Guvernului era 9 iulie.
Explorează subiectele:
