Delicatesele culinare șocante ale tracilor. De ce mâncau carne de câine și care era explicația specialiștilor

Descoperirile arheologice efectuate în Bulgaria au scos la iveală faptul că tracii consumau carne de câine la ospețe. Numărul de canide consumate era destul de însemnat iar cercetătorii cred că animalele nu erau mâncate din cauza penuriei de alimente, ci aveau un rol ritualic.

Ruinele de la Pistiros FOTO wikipedia

În majoritatea societăților contemporane, mai ales în zona europeană, consumul anumitor animale este un tabu. În principal vorbim de cele mai cunoscute și familiare animale de companie, câinii și pisicile.

Numai gândul la o friptură de câine ar întoarce multor oameni moderni stomacul pe dos. Nu este și cazul anticilor. Inclusiv a tracilor. Noile descoperiri arheologice din Bulgaria arată o realitate gastronomică total diferită de cea de astăzi (mai puțin în anumite zone din Asia deși mult redus și cu presiuni pentru interzicerea consumului). Mai precis, tracii mâncau carne de câine la ospețe. Cel puțin asta arată dovezile arheologice de la unul dintre cele mai importante situri tracice din Bulgaria.

Câini jupuiți și fripți

În apropierea orașului Vetren din Bulgaria, în partea cea mai vestică a văii râului Maritsa, se află unul dintre cele mai importante sit-uri arheologice legate de istoria tracilor sud-dunăreni. Este vorba despre vechiul Emporion Pistiros, un centru comercial deosebit de important, unde se făceau schimburi comerciale, acum 2500 de ani între negustorii greci antici și traci. Așezarea era foarte prosperă și avea o populație eterogenă. În sensul că aici locuiau atât traci dar și greci, veniți cu interese economice și care probabil stăteau sezonier la Emporion Pistiros. Acest centru comercial se afla sub controlul puternicilor regi traci din triburile odrisilor.

Pe lângă o cantitate impresionantă de monede, de obiecte de ceramică, dar și obiecte de lux ale vremii, la Emporion Pistiros au fost descoperite, în urma unor campanii arheologice și resturi osteologice de animale, rămășițe ale unor ospețe date în marele centru comercial. Nu oasele de oaie, porc sau vită au fost privite ca ceva normal, știind că erau consumate pe scară largă de traci, ci acelea de câine au oferit o nouă perspectivă privind obiceiurile culinare ale acestui popor antic. Așa cum arată specialiștii bulgari în epoca fierului, câinii respectivi purtau urme clare de măcelărire și preparare termică.

Cercetătorii au identificat inclusiv urme de tăieturi de la unelte metalice și urme de arsuri pe maxilarele canine, ceea ce sugerează jupuirea sau pârlirea înainte de gătire, mai degrabă decât aruncarea întâmplătoare. Zooarheologul Stella Nikolova a examinat rămășițe de câini din întreaga epocă a fierului din Bulgaria, adică din secolul al V lea îHr și până în secolul I îHr, și a observat că a existat un obicei constat, o tradiție a consumului de carne de câine în această perioadă, cel puțin, la tracii sudici.

La Pistiros, s-a constatat că aproape 20% din oasele de câine examinate prezentau urme de tăieturi de la unelte metalice, cu unii dinți arși pe maxilarele inferioare, posibil de la focul folosit pentru îndepărtarea blănii. Ceea ce face interpretarea mai convingătoare este locul în care au fost găsite oasele. Rămășițele de câini măcelăriți au fost amestecate în gropi menaje, provenind de la ospățuri. „Această cercetare examinează consumul de câini ca o activitate larg atestată în Bulgaria din epoca fierului (secolele V-I î.Hr.), prezentă în mod clar în multiple așezări situate în întreaga țară. Datele arată că această practică nu se limitează la un singur stat sau trib trac antic, iar o analiză detaliată a literaturii de specialitate arată o distribuție mai largă a consumului de câini în Marea Mediterană. Au fost analizate materiale din cinci situri, dintre care câinii au constituit 2%-10% din totalul exemplarelor identificate. Situl cu cea mai mare concentrație de rămășițe de câini este Emporion Pistiros, care a servit ca port comercial între negustorii greci antici și tracii locali”, precizează Stella Nikolova, în lucrarea „Dog Meat in Late Iron Age Bulgaria: Necessity, Delicacy, or Part of a Wider Intercultural Tradition?”, pentru International Journal of Osteoarchaeology.

Delicatesă sau parte a unui ritual

Așa cum arată descoperirile arheologice din mai multe așezări tracice din epoca fierului, adică de acum 2500 de ani, câinii nu erau mâncați din cauza disperării, produse de foamete. Din contră, oasele de câine se aflau alături de o abundență de resturi osteologice provenind de la numeroase alte animale consumate de obicei, precum vaci, găini, porci. Tocmai de aceea specialiștii cred că acești câini erau mâncați cel mai probabil în scop ritualic. „Analiza contextuală a materialului arată că oasele de câine cu urme de tăietură se găsesc asociate cu o gamă largă de resturi alimentare, ceea ce exclude utilizarea lor în perioadele de foamete. Există un model oarecum repetitiv de măcelărire între situri. În Pistiros, există un nivel mai ridicat de porționare a oaselor de câine în comparație cu alte situri. Majoritatea câinilor consumați erau de vârstă adultă, spre deosebire de animalele de fermă”, adaugă Nikolova în aceeași lucrare.

Sau pur și simplu reprezentau o delicatesă. Se observă totodată o diferențiere, apărută de-a lungul epocii fierului, între oasele de câine mâncat și o serie de schelete de canide îngropate în mod ritualic, onorând animalul decedat în diferite condiții. Cu alte cuvinte, erau câini destinați consumului și câini venerați sau cu un statut ritualic aparte. „O analiză detaliată a surselor clasice relevante este oferită în discuție pentru a examina relațiile om-câine din acea perioadă. Studiile viitoare pot evalua rolul câinilor în siturile nou cercetate și pot examina dacă există o diferență de dietă între indivizii consumați și cei îngropați”, se arată în același studiu.

Nu în ultimul rând câinii de la Emporio Pistiros au fost consumați în cadrul unor mese festive, care era momente de coeziune socială, evenimente publice în care comunitățile negociază statutul, identitatea și apartenența. Asta indică faptul că acest consum de carne de câine avea cel mai probabil un rol clar ritualic.

Carne de câine consumată și de alte popoare antice

Tracii nu erau, evident, singurii care consumau carne de câine în lumea antică. De exemplu, există studii care indică că acele „popoare ale mării” precum filistenii preparau la ospețe carne de câine. „S-a susținut că prezența crescută a oaselor de câine domesticit (Canis familiaris) în ansamblurile arheologice din epoca fierului timpurie (Fier I) din sudul Levantului este un marker arheologic pentru venirea filistenilor/„Popoarelor Mării” în regiune. Această propoziție leagă consumul de câini (cinofagia) de un anumit grup etnic/cultural care nu era prezent în regiune înainte de epoca fierului. Acest argument implică faptul că oasele de câine dezarticulate (libere) găsite în ansamblurile faunistice din această perioadă reflectă consumul de canide”, precizează Katja Soennecken și Haskel J. Greenfield în „Dog Consumption at Tell Zirāʿa: Is It a “Cultural Marker” for the “Sea Peoples”?”.

De altfel, consumul de câine a fost atestat și în America de Nord acolo unde canidele au fost domesticite și consumate încă de acum 9.400 de ani. Unele grupuri indigene, cum ar fi sioux-ii, consumau carne de câine în scopuri sacre, inclusiv în mese ceremoniale speciale. De asemenea, aceleași practici au fost atestate în unele zone din Asia și Oceania. După cum se observă în multe zone câinele era consumat în mod ritualic, fără să știe, de exemplu la traci, concepțiile despre acest animal și rolul său în spiritualitatea tribului.