Deputații francezi au votat înscrierea ridicării cetățeniei pentru terorism în Constituție
Deputații francezi au votat marți seara - cu o mică majoritate - un articol controversat privind înscrierea ridicării cetățeniei în Constituție pentru autorii crimelor și delictelor teroriste, anunțată după atentatele soldate cu 130 de morți în 13 noiembrie 2015 la Paris, informează AFP. După ce au votat cu mâinile ridicate un amendament al guvernului care rescrie articolul fără a se referi la dubla cetățenie, deputații au adoptat articolul doi al proiectului de lege constituțională cu o mică majoritate de 162 de voturi împotriva a 148.
Potrivit amendamentului, 'o persoană poate fi decăzută din cetățenia franceză sau din drepturile atașate acesteia dacă este condamnată pentru o crimă sau un delict constituind o atingere gravă vieții națiunii'.
Deputații se vor pronunța miercuri asupra ansamblului revizuirii constituționale care cuprinde și înscrierea regimului stării de urgență în legea fundamentală.
Primul ministru Manuel Valls a declarat marți seara că așteaptă 'cu încredere' votul Adunării naționale miercuri.
Revizuirea constituțională necesită nu numai un vot similar al Adunării și Senatului, ci și o majoritate de trei cincimi a parlamentarilor reuniți în Congres.
Dacă revizuirea constituțională este adoptată de Congres, un proiect de lege va preciza aplicarea decăderii din drepturi. Potrivit guvernului, ridicarea cetățeniei va deveni o 'pedeapsă complementară pronunțată de un judecător judiciar'. Ea va putea fi pronunțată pentru 'crime împotriva intereselor fundamentale ale națiunii' sau crime teroriste, precum și pentru delicte de terorism dacă sunt pedepsite cu cel puțin 10 ani de închisoare.
În afară de ridicarea cetățeniei, judecătorul va putea pronunța o pedeapsă de ridicare a 'drepturilor atașate cetățeniei' (drepturi civile sau civice precum dreptul de a vota, dreptul de a fi ales, dreptul de a exercita o funcție publică...).
Nici Constituția, nici proiectul de lege a aplicării nu vor face referință la dubla cetățenie, făcând deci în teorie posibilă decăderea din drepturi a unui francez care nu are altă cetățenie. Guvernul s-a angajat pur și simplu să ratifice convenția ONU din 1961 asupra 'reducerii cazurilor de apatrizi'. Acest text autorizează totuși statul să practice declararea de apatrid în cazuri restrânse, în special pentru 'un individ care a avut un comportament de natură să aducă un prejudiciu grav intereselor esențiale ale statului'.
Problema decăderii din drepturi prevăzută inițial exclusiv pentru cetățenii cu dublă cetățenie a provocat polemică, unii critici denunțând o măsură care creează mai multe categorii de cetățeni francezi.
AGERPRES
