Dezvăluiri/Laboratorul din Shanghai care a secvenţiat virusul Wuhan şi a publicat datele a fost închis a doua zi de autorităţile chineze

Dezvăluiri/Laboratorul din Shanghai care a secvenţiat virusul Wuhan şi a publicat datele a fost închis a doua zi de autorităţile chineze

Laboratorul din Shanghai care a publicat prima secvenţă a genomului coronavirusului Wuhan, care cauzează Covid-19 a fost închis a doua zi după ce a făcut publice cercetările, arată un articol South China Morning Post.

Laboratorul de la Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai a primit ordin de închidere pentru „rectificare” pe 12 ianuarie, la o zi după ce echipa profesorului Zhang Yongzhen a publicat secvenţa genomului pe platforme deschise, pentru ca cercetătorii din întreaga lume să poată lucra la kituri de testare.

Laboratorul a fost închis "temporar" a doua zi şi a rămas aşa.

„Centrul nu a primit niciun motiv pentru care laboratorul a fost închis pentru rectificare. [Am trimis] patru rapoarte [cerând permisiunea] de redeschidere, dar nu am primit niciun răspuns”, a spus o sursă din echipa laboratorului, pentru SCMP, solicitând anonimatul din cauza sensibilităţii evidente a problemei.

„Închiderea a afectat în mare măsură oamenii de ştiinţă şi cercetările lor, tocmai în momentul în care ar fi trebuit să intre în cursa contra cronometrului, pentru a găsi mijloacele de a stăvili noul focar de coronavirus”, a spus sursa.

Laboratorul este de biosiguranţă de nivel 3 şi tocmai fusese inspectat anual de către Serviciul Naţional de Acreditare din China pentru Evaluarea Conformităţii la 5 ianuarie. De asemenea, laboratorul obţinuse acreditările necesare pentru a efectua cercetări asupra coronavirusului.

Ordinul de închidere a fost emis de Comisia de Sănătate din Shanghai. SCMP a sunat de cinci ori pentru a solicita oficialilor comisiei comentarii cu privire la închiderea laboratorului. Un fax trimis comisiei, care solicita comentarii nu a primit răspuns.

Comisia Naţională de Sănătate din China a anunţat la câteva ore după lansarea de către echipa lui Zhang că va transmite secvenţa genomului către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ulterior, a apărut ştirea că informaţiile au fost trimise prin intermediul Institutului de Virologie Wuhan.

Echipa lui Zhang a izolat secvenţa genomică a virusului necunoscut pe 5 ianuarie, cu două zile înainte de anunţul oficial al Chinei că există cazuri misterioase de pneumonie în Wuhan, cauzate de un coronavirus până atunci necunoscut.

Centrul din Shanghai şi-a raportat descoperirea către Comisia Naţională de Sănătate în aceeaşi zi şi a recomandat luarea de „măsuri de prevenire şi control relevante” în locuri publice, deoarece pacientul de la care s-a recoltat proba avea simptome foarte severe şi virusul semăna cu un tip anterior observat în lilieci.

Echipa a făcut publică constatarea pe 11 ianuarie, după ce a văzut că autorităţile chineze nu reacţionau în nici un fel şi nu luau nicio măsură pentru a avertiza publicul despre coronavirus.

În primele săptămâni după data de 31 decembrie, când Beijing-ul a notificat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, regimul comunist nu numai că nu a luat măsuri de stăvilire a epidemiei, dar a recurs la arestări sistematice a celor care încercau să afle mai multe despre epidemie, sau a celor care postau informaţii pe media socială din China. Mai rău, China a prelungit cu câteva săptâmâni intrarea echipelor internaţionale de experţi ai OMS, care au ajuns în ţară abia în 17 februarie.

La acea vreme, publicului chinez i se spunea că nu există noi cazuri în Wuhan (începând cu 3 ianuarie) şi că nu există dovezi clare de transmitere de la om la om, în ciuda evidenţelor, găsite de un studiu New England Journal of Medicine.

„Nu era vorba despre competiţie. Era vorba de pregătirea kiturilor de testare biologică în faţa unei boli respiratorii necunoscute anterior, mai ales atunci când o mare parte a populaţiei [se află] în mişcare [în toată ţara] în timpul sărbătorilor de Anul Nou”, a declarat o sursă apropiată echipei lui Zhang, care a vorbit cu condiţia anonimatului pentru SCMP.

Echipa a publicat secvenţa pe virologic.org, o platformă deschisă pentru discuţii şi GenBank, un depozit de date cu acces deschis, şi a spus că cercetătorii sunt bineveniţi să descarce, să transmită, să utilizeze şi să analizeze datele.

În decurs de o săptămână de la publicare, numeroase companii din China anunţau că dezvoltaseră kituri de diagnostic pentru virus.

Descoperirile efectuate de echipa lui Zhang au fost publicate în revista ştiinţifică Nature pe 3 februarie. Cercetările au spus că proba de virus a fost colectată de la un pacient care prezenta simptome de febră, ameţeli şi tuse şi fusese internat la un spital din Wuhan pe 26 decembrie.

Centrul din Shanghai are o relaţie de cooperare pe termen lung cu Spitalul Central Wuhan. Pacientul a fost identificat ca un vânzător, sex masculin, 41 de ani, care lucra în piaţa de fructe de mare cu ridicata Huanan din Wuhan, despre care se credea a fi o legătură-cheie a infecţiilor în stadiul incipient al focarului.

Închiderea laboratorului nu a afectat doar cercetările echipei lui Zhang, ci şi studii ale altor oameni de ştiinţă, deoarece este o unitate deschisă, potrivit unui alt cercetător familiar cu problema.

Ancheta celor de la SCMP ridică întrebări majore, mai ales în contextul în care o echipă de medici chinezi a afirmat, într-un studiu pre-peer-review că s-au găsit mecanisme prin care virusul se ataşează de membranele celulelor umane, caracteristice virusului HIV, care fac COVID-19 de până la 100 de ori mai agresiv decât cel de SARS, care a generat o epidemie în anii 2002-2003.

Cu săptămâni în urmă, o echipă a unor medici indieni a publicat (şi apoi a retras, la presiune mediatică) un studiu, pre-peer-review, care afirma că au găsit inserţii de secvenţe de virus HIV în proteinele spike (ale antenelor virusului Wuhan). În ciuda încăpăţânării unor virusologi care susţin că aceste secvenţe au fost obţinute pe baza "evoluţiei normale", inserţiile nu se găsesc la niciunul dintre coronavirusurile cunoscute în prezent.

Cele două studii au readus în discuţie temerile legate de programul militar bacteriologic al Partidului Comunist Chinez, organizat de un fost ministru chinez al Apărării, Chi Haotian, la începutul anilor 2000. Acesta afirma, într-un discurs ţinut la Universitatea din Beijing, că Republica Populară Chineză are nevoie de spaţiu vital şi că acesta nu poate fi obţinut decât prin "colonizarea" unor ţări precum SUA şi Canada, care beneficiază de suprafeţe întinse de pământ. Chi Haotian propunea la vremea respectivă agenţi bacteriologici ca mijloc de a câştiga războiul cu cele două ţări.


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „E bine că se odihnește. Mi-a furat 23 de milioane de euro de sub nas!” / Oana Zăvoranu, dezvăluiri despre milia…

2 DOCUMENT Cine sunt VIP-urile din cinematografie acuzate de DIICOT / Soțul Loredanei Groza, Andrei Boncea de la S…

3 N-o oprește nimeni pe această nemernică? / Monica Pop, o nouă postare dementă!

4 Video viral

5 Mesaje din acestea ar trebui puse în toată țara...