Din Cluj la Beijing cu autorulota: ore de negocieri nocturne cu poliția chineză
Plecarea la drum lung din România și traversarea Asiei la volanul unei autorulote presupune provocări greu de anticipat, iar intrarea în marile metropole asiatice aduce adesea cele mai complicate teste. Membrii familiei Hajoș, cunoscuți pe rețelele sociale prin intermediul paginii de Facebook Haioșii , au simțit pe propria piele rigorile sistemului chinez imediat ce au ajuns la periferia capitalei.
Familia călătorește cu autorulota Foto: Facebook-Haioșii
Odiseea autorizației de tranzit obținute la miezul nopții
Pentru a putea pătrunde în Beijing, vehiculele înmatriculate în afara orașului au nevoie de o aprobare specială, limitată la o valabilitate de doar cinci zile. Procedura este însă considerabil mai complicată în cazul cetățenilor străini, care nu pot apela la soluțiile digitale accesibile rezidenților și sunt direcționați către secții speciale de poliție.
„Am ajuns în Beijing cu autorulota, pe roți, din România. Pentru străini e si mai greu să intre, nu pot lua permisul online, ci de la anumite secții de poliție. Iată-ne, la miezul nopții, purtându-ne de la o poartă la alta, luptându-ne cu Google Translate vreo 3 ore ca să obținem permisul ăla prețios. Am primit mai multe de «nu se poate», dar am insistat și până la urmă s-a putut. Deja am învățat treaba cu insistențele la chinezi.” — Oana și Attila Hajoș
Birocrația a fost însă doar primul pas. Circulația mașinilor de mari dimensiuni este sever îngrădită pe arterele inelare care structurează orașul, așa-numitele „rings”, existând orare bine definite și restricții de tonaj sau gabarit. Conștienți că nu pot traversa metropola cu rulota, călătorii au ales să o parcheze undeva la marginea orașului, între centurile 5 și 6, bazându-se pe transportul subteran. Această decizie a însemnat că fiecare deplasare către punctele de interes a necesitat curse de câte două ore cu metroul la dus și alte două la întors.
Oana și Attila Hajos, în China Foto: Facebook-Haioșii
Filtre de securitate draconice la Piața Tiananmen și Orașul Interzis
Pentru vizitarea marilor repere istorice din Beijing, planificarea este obligatorie. Turiștii trebuie să își facă rezervări cu câteva zile înainte: dacă accesul în Piața Tiananmen este gratuit, pentru Orașul Interzis este necesară achiziționarea unui bilet. În ambele cazuri, pașaportul este documentul esențial fără de care nimeni nu trece de filtrele agenților de securitate.
Înainte de a păși în aceste spații simbolice, părinții au ținut să își documenteze copiii prin cărți de istorie și filme documentare. Realitatea de la fața locului a inclus însă verificări corporale riguroase: scanere, percheziții detaliate în genți, huse de telefoane și pachete de șervețele. Tensiunea controalelor s-a destins într-un moment amuzant, când ofițerii au cerut explicații pentru o cutie de analgezice:
„Nurofen? Ce-i asta? Headache. A, ok”, au rememorat călătorii dialogul scurt cu agenții chinezi.
Familia de români a ajuns cu autorulota în China Foto: Facebook-Haioșii
Dezamăgirea din Orașul Interzis și refugiul de la periferie
Odată depășite porțile palatului imperial, experiența nu a fost la nivelul așteptărilor. Aglomerația sufocantă a impus un ritm greoi de vizitare printre masele compacte de vizitatori. În plus, accesul în sălile interioare a fost complet blocat, contrar recomandărilor găsite anterior în mediul online.
„În principiu totul mi s-a părut overrated. Camerele erau închise, cu toate că ChatGPT se jura că pot intra și că e mirobolant! Să nu-l credeți. M-am învârtit o grămadă până să-mi spună că, oops, din 2026 sunt închise toate!”, a remarcat Oana Hajoș. Familia a căutat o perspectivă mai clară de ansamblu în parcul Jingshan, de unde a putut fotografia complexul de la înălțime, deși și acolo a fost nevoită să înainteze prin aglomerație.
După ore istovitoare petrecute prin controale, mulțimi și pe magistralele de metrou, călătorii au revenit în campingul improvizat de la periferie. Ziua s-a încheiat liniștit, în autorulotă, în jurul unui bol de supă cu tăiței și alături de animalul de companie care îi însoțește pe parcursul întregului traseu.
Expediția familiei din Cluj nu se oprește însă aici. Oana și Attila Hajoș au depus actele pentru o extindere de 30 de zile a vizei, pregătindu-se să exploreze mai departe teritoriul asiatic.
Explorează subiectele:
