Profesorul Cristian Păun, de la ASE București, explică în 5 puncte, limpede și pe înțelesul oricui, cum ar putea România să scape de deficitul fără să crească taxele și impozitele.

Pe români îi așteaptă taxe și impozite mai mari. FOTO: Arhivă Adevărul

România pare să fi ales pilula amară a austerității, iar zilnic românilor le sunt anunțate, pe surse, noi și noi taxe și impozite mărite. Deși nu avem încă nici măcar un guvern și un premier, autoritățile vor să meargă pe taxare și redistribuire mai degrabă decât pe eficientizare.

Remarca îi aparține lui Cristian Păun , profesor la Academia de Studii Economice din București, expert în macroeconomie. Într-o postare pe Facebook, el desființează ideea de suprataxare și explică de ce avem un deficit enorm, dar mai ales cum s-ar putea regla situația fără a recurge la taxe mărite și taxe noi. Dacă politicienii ar lua câteva măsuri logice, ar reduce deficitul până la 1-2%, adică sub cel 3% acceptat de Uniunea Europeană și cu mult mai puțin decât a fost în ultimul an – 9,3%.

Minciunile aleșilor despre taxe, demontate de un cunoscut profesor

„Eu nu știu ce calcule fac «specialiștii» partidelor, dar treaba este foarte simplă: Din TVA pierdem anual cam 30%, la un TVA colectat astăzi de 24 miliarde de euro, ANAF pierde din colectare anual cam 10 miliarde de euro, ar trebui să încaseze cam 34 miliarde la TVA de 19%”, scrie profesorul.

Și asta nu este tot. România pierde miliarde și din alte cauze, susține Cristian Păun . „Pe contrabandă și contrafacere din tutun avem cam 2 miliarde de euro / an pierdere. Pe celelalte produse, acest fenomen mai adaugă circa 1 miliard de euro pierdere pentru bugetul de stat. În total, cam 3 miliarde de euro”, mai arată el.

50 de miliarde de bani europeni, pierduți din cauza incompetenței

În același timp, România a pierdut nu mai puțin de 50 de miliarde de euro din cauza proastei absorbții a fondurilor europene. Cu acești bani, economia României ar arăta altfel, iar banii nu ar mai fi o problemă. Așadar, autoritățile ar avea ca soluții accesarea fondurilor europene, dar și o colectare mai bună a taxelor, în special a TVA, și reducerea economiei subterane.

„Din fondurile europene au rămas neîncasate circa 50 miliarde de euro (cam 70% PNRR și 90% fondurile clasice, de coeziune). Mai avem circa 2 ani din PNRR și cam 3 ani din cele clasice. Dacă ne-am încadra cu absorbția 100% în 2 și 3 ani, ar trebui să intre în România cam 20 de miliarde de euro anul acesta numai din aceste fonduri. Total: 33 miliarde euro”, adaugă expertul.

Printr-o reformă administrativă, România ar câștiga alte miliarde bune, bani care ar veni în special prin economii la buget.

Alte miliarde bune economisite din reforma administrativă

„Dacă mai și modernizăm România (de exemplu, dacă am trece de pe județe pe regiuni, am economisi 2/3 din bugetul alocat pentru administrațiile județele astăzi), am mai salva încă ceva miliarde de euro bune pe an. Putem rapid estima cât, doar acele cheltuieli sunt publice. Cred că am aduce rapid deficitul sub 1-2% cu aceste reforme”, punctează profesorul Păun.

Polticienii, indiferent de partidele din care vin, dau dovadă nu doar de lipsă de înțelegere, ci și de lipsă de empatie și cunoștințe elementare de economie. Iar haosul nu este departe, avertizează profesorul Cristian Păun.

„Eu nu înțeleg de unde toată codeala asta. De ce nu se apucă de treabă politicienii? De ce se dau de ceasul morții și o țin langa cu taxarea... Este clar că vor să blocheze totul. Să ne împingă spre haos și anticipate. Dacă autoritățile și-ar făce cum trebuie treaba, am reduce masiv deficitul instant. Am avea chiar și ceva spațiu fiscal să reducem taxele ușor pentru mediul de afaceri, pentru a-i da imboldul necesar să își reia creșterea. Știu, e mai simplu de la volanul unui Mercedes să urli: «SOLIDARITATE, bă»! După ce nu ai aborsbit niciun euro anul trecut, ministru al fondurilor europene fiind. Taxarea în plus este cea mai proastă glumă care i s-ar putea face acestui popor, în aceste momente. Cu un stat nereformat, cu niște politicieni de doi bani”, încheie revoltat profesorul.