DOCUMENT Motivarea judecătorilor italieni: Fugarul Săvulescu a fost eliberat din închisoare pe motiv că locuiește și are afaceri în Italia și a beneficiat de un decret de grațiere din 2006

DOCUMENT Motivarea judecătorilor italieni: Fugarul Săvulescu a fost eliberat din închisoare pe motiv că locuiește și are afaceri în Italia și a beneficiat de un decret de grațiere din 2006

Curtea de Apel din Napoli nu l-a predat în România pe fugarul Dragoș Săvulescu și a dispus executarea cu suspendare în Italia a pedepsei de 5 ani și jumătate de închisoare cu executare primite de acesta în România în dosarul Retrocedărilor.

Potrivit motivării judecătorilor italieni:

Curtea de Apel din Napoli a constatat că Dragoș Săvulescu este integrat social în Italia:

”Persoana a cărei predare s-a cerut, de altfel, nu este un cetăţean italian, ci este un rezident legal, formal şi efectiv în Italia, aşa cum este demonstrat de faptul că potrivit documentaţiei stufoase administrate la dosar, persoana urmărită vorbeşte curent limba italiană, locuieşte în San Fermo della Battaglia (provincia Como) în strada Mazzini nr. 7 unde are închiriat un imobil, este titularul unui contract de închiriere a unui alt imobil în Milano, în strada Manzoni nr. 14, este proprietarul unei locuinţe în Milano, în strada Pirelli, se află în Italia cel puţin din luna mai a anului 2018, locuieşte în Italia împreună cu soţia Martini Anjela (conform documentaţiei administrate la dosar), obţine venituri în Italia ca administrator al societăţii Kharis Studio SRL şi consultant la Mercury 23 SRL al cărei administrator este soţia Martini Anjela (conform certificatelor constatatoare administrate la dosar), societăţi care la rândul lor închiriază imobile cu destinaţie comercială în Milano şi Castellammare di Stabia (provincia Napoli); toate aceste împrejurări fac să se reţină că persoana urmărită are o legătură efectivă cu teritoriul naţional italian, neocazional şi legat atât de sfera sa afectivă familială, cât şi de centrul să de interese economice şi patrimoniale; astfel încât predarea poate (nu trebuie) să fie refuzată în temeiul amintitului art. 18 bis lit. c din Legea 69/05 (normă ce corespunde art. 18 lit. r in Legea 69/05, aşa cum este interpretat de Curtea Constituţională prin sentinţa nr. 227/2010, dispunând ca pedeapsa aplicată să fie executată în Italia potrivit dreptului său intern.

În acest sens se observă că persoana urmărită a cerut, încă de la audierea în faţa consilierului delegat la sfârşitul arestului preventiv, subordonate altor situaţii de refuz, să se dispună refuzul predării după recunoaterea sentinţei pentru executare în Italia.

Având în vedere toate acestea, nu există motive să se impună persoanei urmărite ispăşirea pedepsei în România, din moment ce executarea acestei pedepse în Italia, după recunoaterea sentinţei străine, este mai conformă cu cerinţa resocializării sale efective, deoarece în Italia va fi mult mai aproape de prietenii săi şi de interesele sale şi va putea trăi experienţa închisorii ca pe un moment de creştere a conştientizării valorii negative a faptelor comise mai degrabă decât ca pe un moment de aspră pedepsire ispăşită foarte departe de propriul context familial, social şi teritorial”, a arătat Curtea de Apel din Napoli.

În răspunul pentru G4media.ro, Ministerul Justiției de la Roma a explicat suplimentar de ce a fost dispusă suspendarea executării pedepsei lui Dragoș Săvulescu.

Pe numele lui Dragoș Săvulescu a fost emis un mandat european de arestare de către instanţa română în legătură cu pedeapsa de 5 ani şi jumătate de închisoare. Predarea acestuia a fost refuzată deoarece s-a dispus în acelaşi timp executarea pedepsei în Italia. S-a dedus perioada de 3 ani ca urmare a reducerii pedepsei prevăzute de Legea nr. 241 din 2006 şi astfel pedeapsa de executat a coborât sub 3 ani (mai exact la 2 ani, 5 luni şi 28 de zile, ţinând cont şi de pedeapsa ispăşită anterior). Din acest motiv mandatul de executare a pedepsei a fost emis, dar în acelaşi timp suspendat”, a explicat Ministerul italian al Justiției pentru G4media.ro.

Greșeli impardonabile în sentința Curții de Apel din Napoli

În sentința CA Napoli semnată de judecătorii Giovanna Grasso și Gabriella Gallucci s-a strecurat și o eroare materială impardonabilă. Astfel, Dragoș Săvulescu este prezentat drept fost acționar al echipei de fotbal Dinamo Zagreb, în condițiile în care el a fost într-adevăr acționar la Dinamo București.

Este drept că Săvulescu nu este cu siguranţă un quivis de populo, fiind vorba despre un întreprinzător bogat, prezent şi în sectorul cinematografic şi al comunicării, şi în Statele Unite ale Americii şi în Italia, fost preşedinte al echipei de fotbal Dinamo Zagreb”, se arată în motivarea judecătorilor italieni.

Instanța italiană a respins însă alegațiile lui Săvulescu privind condamnarea sa ca urmare a intervenției serviciilor secrete în actul de justiție din România.

Avocații fugarului au prezentat instanței din Napoli un material ”jurnalistic” realizat de un ziar din SUA, dar nepublicat, în care foști magistrați și miniștri din România descriu abuzurile și implicarea serviciilor secrete în Justiția din România.

Examinarea documentaţiei, şi înregistrată video, administrată la dosar de apărare, dezvăluie că declaraţiile făcute de foşti magistraţi şi foşti miniştri şi prezentate ziaristului, precum şi celelalte rezultate prezente pe site-urile de internet evidenţiate, se referă numai în general la sistemul infracţional care ar implica serviciile secrete, DNA-ul şi unii magistraţi români, în timp ce se referă în special la cazul lui Săvulescu exclusiv cu referire la redeschiderea anchetelor preliminare şi cu referire la persoana Preşedintelui Matei (Ionuț Matei – judecătorul Înaltei Curți care a prezidat procesul Retrocedărilor – n.r.) de la Curtea de Casaţie română.

De altfel, nu rezultă că Comisia Europeană sau cei mai de încredere observatori internaţionali, cum ar fi de exemplu Amnesty International sau Human Rights Watch, deşi sunt atenţi la acest gen de chestiuni şi din aceste motive sunt des utilizaţi de judecătorii naţionali pentru evaluări în materie de extrădare, ar fi exprimat rezerve sau judecăţi negative asupra verosimilităţii sistemului judiciar român în anii respectivi în calitate de terţi şi nici în general cu referire în special la anumite persoane fizice”, au arătat judecătorii italieni.

Predoiu: ”Îmi exprim dezamăgirea față de decizia instanței. Poate aude ministrul italian al Justiției”

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat în această săptămână situația la zi a marilor fugari de justiție, declarând că își exprimă dezamăgirea față de decizia Curții de Apel Napoli, care a respins executarea mandatului în cazul Dragoș Săvulescu. ”Îmi exprim dezamăgirea față de decizia instanței. Poate aude ministrul italian al Justiției”, a declarat Predoiu.

Solicitate de G4media.ro, atât Ambasada Republicii Italiene la București, cât și Ministerul Justiției de la Roma au refuzat să comenteze declarațiile ministrului român al Justiției, precizând doar că Justiția din Italia, la fel ca și cea din România, este independentă.

Săvulescu a reacționat pe Facebook. Imediat după declarațiile ministrului Predoiu, fugarul Dragoș Săvulescu a scris pe o rețea de socializare:

De ce sunteți dezamăgit, domnule ministru, când o Justiție REALĂ dintr-o țară cu adevărat democratică APLICĂ CU ADEVĂRAT LEGEA și RESPECTĂ PRINCIPIILE GENERALE DE DREPT ȘI DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI? Cam ce așteptări aveți, domnule ministru al justiției din România, de la omologul dvs. din Italia?? Așteptați o intervenție în actul de justiție sau chiar eventual o anchetă în actul de justiție din Italia?„, a scris Săvulescu.

În ianuarie, soția lui, Angela Martini, fosta Miss Albania 2010, a postat pe rețele de socializare un mesaj provocator, alături de fotografii ale vilei lor din Sardinia.

Viața e amuzantă: era o vreme când noi eram închiși și alții erau liberi, acum noi suntem liberi și alții sunt închiși„, a scris soția lui Săvulescu.

Foto: Dragoș Săvulescu și Angela Martini; Foto: libertatea.ro

Dragoș Săvulescu a fost condamnat în dosarul retrocedărilor în care fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a primit 9 ani de detenție. Un alt acționar de la Dinamo, Cristian Borcea, a primit în același dosar 5 ani de detenție cu executare. Borcea și-a ispășit însă pedeapsa în România.


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

4 Nu le zice rău Ciucă...

5 „Lebăda neagră”, noul trend pe internet după prăbușirea podului din Baltimore. Ce teorii ale conspirației circulă pe rețelele sociale