DOCUMENT Statul datora magistraților în urmă cu doi ani restanțe salariale în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care și le-au acordat singuri reprezentând 0,57% din PIB
O notă de informare întocmită de Ministerul Finațelor cu titlu confidențial discutată în Guvernul Ciolacu la data de 23 august 2023, obținută de g4media.ro , trăgea un semnal de alarmă în ce privește sumele uriașe pe care bugetul de stat le datora magistraților ca urmare a miilor de hotărâri judecătorești definitive prin care judecătorii și procurorii au câștigat drepturi salariale restante. În urmă cu doi ani, conform notei întocmite de Ministerul de Finanțe condus pe atunci de Marcel Boloș, statul datora magistraților peste 5, 2 miliarde de lei ca urmare a acestor hotărâri definitive, adică peste 1 miliard de euro. Potrivit informațiilor obținute de g4media.ro , până la acest moment s-au plătit cam jumătate din sumele restante.
La restanțele de mai sus s-au adăugat alte patru miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin acte administrative de conducătorii principalelor instituții din justiție: Înalta Curte, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Ele se adaugă restanțelor datorate ca urmare a hotârârilor judecătorești definitive obținute de magistrați în instanțe (adică ei au cerut și tot ei au judecat). Datoria totală a statului se ridica în urmă cu doi ani la 9, 1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro, reprezentând 0, 57% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.
Vezi un fragment din documentul obținut de G4Media.ro
Sursa Foto: G4Media.ro Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 29 iulie că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza legii salarizării care este „neclară, interpretabilă”. Bolojan a mai spus atunci că guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei.
Despre fenomenul prin care magistrații își cresc la nesfârșit propriile salarii prin decizii pe care tot ei le judecă a scris și Rise Project în la începutul lunii iulie într-o anchetă intitulată ”A treia putere în Stat: Banul”
”Magistratii nu sunt singura categorie profesionala care a câștigat prin hotărâri judecătorești drepturi salariale. Profesorii au, ca total, nu individual, sume și mai importante. Legislația a fost făcută deficitar, s-a speculat și s-a câștigat pe diverse aspecte. Noi i-am cerut lui Predoiu o lege clara de salarizare încă din 2008, de la primul lui mandat la Ministerul Justiției. Dar nu a făcut nici măcar vreun draft”, a declarat pentru G4Media.ro liderul unei organizații profesionale din justiție.
Conform documentului obținut de G4Media.ro, sumele de mai sus reprezintă drepturi salariale formulate de magistrați și personalul auxiliar din sistemul judiciar, respectiv acțiuni în pretenții, contestații la executările silite demarate împotriva Ministerului FInanșelor, în baza hotărârilor judecătorești definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar din sistemul judiciar.
Astfel, potrivit situațiilor financiare pe anul 2023, soldul datoriilor privind drepturile de natură salarială reprezenta:
- sume prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii și daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii
- sume stabilite prin acte administrative emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii
Datoria totală în valoare de 9,1 miliarde de lei reprezentând 0,57% din PIB a fost înregistrată pe parcursul ultimilor ani, dar mai mult de 80% din sume au fost înregistrate în anul 2023.
