La doar câteva ore după ce avioanele americane au bombardat trei instalații nucleare ale Iranului, televiziunea de stat de la Teheran a transmis un mesaj fără echivoc: „Domnule Trump, dumneavoastră ați început și noi vom pune capăt.” Declarația vine într-un context de maximă tensiune regională, într-un moment în care echilibrul fragil din Orientul Mijlociu pare să fi fost definitiv rupt.

Într-un mesaj oficial publicat pe rețeaua X (fostul Twitter), ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a acuzat Statele Unite de o încălcare gravă a Cartei ONU și a tratatelor internaționale, inclusiv Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP):

„Statele Unite, membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, au comis o încălcare flagrantă a dreptului internațional prin atacarea unor instalații nucleare pașnice. Fiecare stat membru al ONU trebuie să fie alarmat de acest comportament periculos, ilegitim și criminal.”

Diplomația de la Teheran susține că Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra „în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU” și avertizează că urmările vor fi de durată.

Operațiunea americană, salutată de Trump, condamnată de Teheran

Președintele Donald Trump a declarat într-un discurs transmis de la Casa Albă că atacurile au fost „un succes militar spectaculos” și că siturile nucleare esențiale din Iran — Fordow, Natanz și Isfahan — au fost „complet și total distruse”.

„Iran, agresorul Orientului Mijlociu, trebuie să facă pace acum. În caz contrar, următoarele atacuri vor fi mai rapide și mai devastatoare. Am vizat cele mai grele ținte. Ce urmează poate fi executat în doar câteva minute”, a spus Trump, avertizând că nu exclude alte lovituri, dacă regimul de la Teheran nu cedează.

Surse israeliene și americane susțin că atacurile au fost coordonate împreună, marcând astfel o implicare directă a Washingtonului în campania militară a Israelului împotriva programului nuclear iranian. Declarațiile lui Trump sugerează că decizia a fost luată rapid, în urma consultărilor cu aliații, dar fără o consultare prealabilă a Congresului — fapt care a provocat deja reacții în rândul clasei politice americane.

Iranul avertizează asupra unui „război periculos” și evocă represalii în regiune

Ministerul iranian de Externe a transmis un comunicat sever, în care acuză SUA că „a început un război periculos împotriva Iranului” și că „a completat lanțul de crime comise de regimul sionist”. În același timp, regimul iranian subliniază că nu va rămâne pasiv și va răspunde „cu toată forța” pentru a-și apăra securitatea și interesele naționale.

Pe fondul escaladării, se anticipează că forțele americane din regiune — staționate în baze din Irak, Siria, Qatar, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite — pot deveni ținte imediate ale represaliilor. Al-Asad, cea mai mare bază americană din Irak, a fost vizată de Iran și în trecut, după asasinarea generalului Qassem Soleimani în 2020. Atunci, rachetele iraniene au rănit zeci de soldați americani.

În paralel, liderii milițiilor pro-iraniene din Irak, precum Kataib Hezbollah, au amenințat că „baze americane din regiune vor deveni teren de vânătoare” și au promis „surprize” pentru avioanele americane.

Puncte sensibile și amenințări multiple

Armata SUA are în prezent zeci de mii de soldați în Orientul Mijlociu, în baze strategice precum al-Udeid (Qatar), al-Dhafra (Emiratele Arabe Unite), Camp Buehring (Kuweit) sau baza Tanf din Siria. Pentagonul a anunțat mobilizarea unor „capacități suplimentare de apărare” în regiune și a subliniat că „protejarea trupelor americane rămâne prioritatea absolută”.

Ambasadele și consulatele americane din Irak și Israel au fost evacuate parțial. Companiile aeriene Air France și KLM au anulat zboruri spre Dubai, invocând „situația de securitate incertă”.

Scenariile cele mai probabile

Deși arsenalul iranian nu include rachete cu rază suficientă pentru a atinge teritoriul continental al SUA, analiștii militari avertizează că Iranul are suficiente mijloace pentru a provoca daune serioase în regiune: atacuri cu drone, sabotaje cibernetice, destabilizarea rutelor maritime din Golful Persic și activarea unor rețele clandestine.

În lipsa unei reacții clare din partea liderului suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, despre care presa regională scrie că s-ar afla într-un buncăr în cartierul Lavizan din Teheran, mesajele transmise de televiziunea de stat și de oficialii de rang înalt prefigurează o posibilă ripostă coordonată.

Situația este fluidă, dar escaladarea pare inevitabilă. Iar pacea — tot mai îndepărtată.