Donald Trump intervine în revolta elevilor din Franța și dă vina pe islam
Valul masiv de proteste din sistemul de învățământ francez capătă o turnură geopolitică neașteptată, după ce Donald Trump a atribuit revoltele tinerilor unei crize a migrației și a expansiunii islamului. În vreme ce sute de mii de elevi, părinți și profesori denunță abandonul școlilor de către stat, iar confruntările de stradă devin tot mai violente, liderul de la Casa Albă a lansat un atac dur la adresa conducerii de la Paris, cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din Hexagon.
Franța traversează una dintre cele mai tensionate mișcări sociale din ultimii ani, într-un moment critic marcat de presiuni economice și măsuri de austeritate, cu șapte luni înainte de scrutinul prezidențial. Ceea ce a debutat în urmă cu o săptămână ca o nemulțumire legată de lipsa cadrelor didactice, cursurile anulate frecvent și infrastructura degradată s-a transformat rapid într-o revoltă națională. Sentimentul de abandon este resimțit cu precădere în liceele din cartierele defavorizate, ai căror elevi acuză autoritățile că îi ignoră complet.
Donald Trump și Emmanuel Macron Foto: arhivă AFP
În acest climat incandescent, președintele american Donald Trump a reacționat public marți, 6 octombrie, oferind o perspectivă radicală asupra evenimentelor. Prin intermediul rețelei Truth Social, liderul de la Casa Albă a respins ideea că la baza nemulțumirilor ar sta problemele din școli, susținând că este vorba despre o degradare cauzată de migrația masivă.
„Ceea ce se întâmplă în Franța nu este nimic altceva decât o migrație în masă scăpată de sub control. Nu este vorba despre școli, ci despre Islamul care vrea să preia controlul asupra unei țări cândva mărețe!”, a declarat Donald Trump pe propria rețea socială.
Un sistem de învățământ paralizat și marșuri masive
Pe teren, mobilizarea a atins proporții uriașe marți, când mii de tineri au blocat din nou străzile, având alături federații sindicale, cadre didactice și părinți solidari cu cererile lor. Cifrele oficiale prognozau o prezență la nivelul întregii țări cuprinsă între 150.000 și 200.000 de demonstranți, doar în capitala Paris fiind așteptați până la 40.000 de participanți.
Datele transmise de sindicatele din domeniu arată că activitatea din circa 1.800 de licee a fost oprită, fie prin blocarea accesului, fie prin decizii de închidere preventivă. De asemenea, protestele au cuprins aproape 90% dintre instituțiile de învățământ superior, conform dpa, agenție citată de Agerpres . Din datele comunicate de Ministerul Educației reiese că în 891 de unități liceale cursurile au fost suspendate total sau parțial.
1/8
Ciocniri violente cu Poliția în timpul protestelor studenților în Franța Foto: Profimedia
Escaladarea violențelor și un incident grav la Lens
Zilele recente au fost marcate de confruntări dure între manifestanți și forțele de ordine. În timp ce tinerii au aruncat cu petarde și alte obiecte către cordoanele polițiștilor, trupele de intervenție au recurs la gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc, tunuri cu apă și grenade asurzitoare.
Furia străzii a crescut considerabil în urma unui episod dramatic petrecut luni la Lens, unde un adolescent în vârstă de 15 ani și-a pierdut mâna din cauza exploziei unui proiectil. Informațiile din presa locală indică posibilitatea ca rănirea să fi fost produsă de o grenadă asurzitoare neletală folosită de forțele de ordine. Inspectoratul General al Poliției a preluat ancheta pentru a elucida împrejurările exacte ale acestei tragedii.
Tactica forțelor de securitate a atras valuri de critici din partea asociațiilor civice și a unor politicieni. La Marsilia, protestatarii au mărșăluit purtând mesaje explicite prin care cereau oprirea folosirii gazelor lacrimogene împotriva minorilor. De cealaltă parte, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a justificat tehnicile utilizate, catalogând mijloacele de dispersare drept proporționale în raport cu actele violente și respingând categoric acuzațiile privind o represiune orchestrată a poliției.
Autoritățile încearcă dialogul, dar elevii refuză compromisul
În speranța de a dezamorsa criza înainte ca aceasta să scape de sub control, guvernul francez a promis măsuri concrete de reabilitare a condițiilor din sistemul educațional. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a pus la dispoziție un portal online prin care elevii își pot formula cererile direct către autorități.
Inițiativa ministerială nu a calmat însă spiritele. Liderii protestatarilor consideră că deschiderea guvernului este pur formală și mult prea timidă, avertizând că acțiunile de stradă și blocajele vor continua până la adoptarea unor măsuri clare care să rezolve problemele din școli.
Explorează subiectele:
