Procurorul general Augustin Lazăr a infirmat soluția de trimitere în judecată a lui Traian Băsescu, deoarece în rechizitoriu faptele sunt descrise la modul general, este luată în considerare doar percepția Gabrielei Firea în acest caz, iar depășirea limitelor libertății de exprimare nu implică în mod necesar intrarea în sfera răspunderii penale.

"Depășirea limitelor libertății de exprimare nu implică în mod necesar intrarea în sfera răspunderii penale, ci aceasta trebuie să se înscrie în tipicitatea unei infracțiuni ale cărei elemente constitutive să fie probate. A formula o acuzație nu înseamnă a consemna detaliat date ale realității, ci a le arăta semnificația juridică în raport de anume condiții dintr-un text incriminator. Rechizitoriul nu enunță în concret acuzația, ci expune o situație de fapt și lasă loc formulării unor 'ipoteze juridice' cu privire la aceasta", se arată în ordonanța semnată de Augustin Lazăr, prin care s-a dispus reluarea anchetei în acest caz.

Pe 15 iulie, un procuror de la Parchetul General a emis un rechizitoriu prin care Traian Băsescu era trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 206 Cod penal cu aplic. disp. art. 35 alin. 1 Cod penal (f.22). Rechizitoriul a fost verificat, la data de 21 iulie, sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul șef de secție.

Ulterior, pe 27 iulie, procurorul general Augustin Lazăr a infirmat soluția de trimitere în judecată.

Faptele din acest dosar se referă la o declarație dată pe 13 aprilie 2014 de Traian Băsescu, la acea vreme președinte al României, în cadrul unui interviu la Realitatea TV, cu referire la Gabriela Firea: "mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu-l găsească într-o zi acasă dacă...nu-i atentă...Înțeleg că în Parohia lui se întâmplă destule lucruri rele".

Declarația lui Traian Băsescu era o reacție la activitatea Gabrielei Firea în calitate de purtător de cuvânt al Comisiei parlamentare care investiga modul în care fiica președintelui, Ioana Băsescu, cumpărase terenuri în zona comunei Nana, județul Călărași.

Băsescu a continuat să facă declarații și pe 15 aprilie 2014, de la sediul Administrației Prezidențiale, când a spus că "(...) doamna senator Firea, altfel o șantajistă de profesie (...)", "(...) poartă ghinion femeia asta oricărui bărbat pe care spune că-l sprijină (...)", "(...) nu este un atac la o femeie, e un atac la o șantajistă care pretinde să fie respectată ca senator al României(...)".

Gabriela Firea a depus o plângere penală împotriva lui Băsescu, demers susținut de 175 de parlamentari, iar partea vătămată considera că acele afirmații sunt amenințări directe, adresate ei și familiei, "pe care le-a perceput ca o modalitate de a fi împiedicată în realizarea atribuțiilor sale parlamentare, fiind de natură a-i crea o tulburare psihică și emoțională, în condițiile în care declarațiile au fost preluate de toate posturile de televiziune".

Cercetările inițiale au fost efectuate pentru infracțiunea de șantaj, fiind schimbată apoi încadrarea juridică în infracțiunea de amenințare, cu două acte materiale, Gabriela Firea solicitând tragerea la răspundere penală și pentru a doua declarație.

Procurorul de caz a considerat că afirmațiile lui Băsescu "nu se circumscriu domeniului exprimării unor opinii politice sau declarațiilor politice", pentru care președintele României se bucură de imunitate, întrucât "au depășit cadrul libertății de exprimare, fiind de natură a insufla o stare de temere".

Procurorul general Augustin Lazăr consideră însă că rechizitoriul nu respectă prevederile art. 328 alin. (1) teza I coroborat cu art. 286 alin. (2) Ut. c) C.pr.pen., cu referire la dispozițiile art. 1, alin. (2), art. 8, art. 10 C.pr.pen., art. 6 paragraful (3) Ut. a) din CEDO, art. 6 din Directiva 2012/13/UE privind standardul de claritate a acuzațiilor de natură penală reținute în sarcina inculpatului în ceea ce privește fundamentarea factuală și juridică a dispoziției de trimitere in judecată.

"Rechizitoriul, în ansamblul său — deși păstrează structura unui astfel de act procesual (situația de fapt, în drept, analiza probelor) — în realitate, nu întrunește exigențele unui act de sesizare a instanței. Actul este marcat de lipsa de rigoare în modul de prezentare a faptelor ce fac obiectul acuzației penale și motivare a dispoziției de trimitere în judecată, fără realizarea unei analize juridice și printr-o folosire inadecvată a terminologiei juridice ("parte vătămată", în loc de "persoană vătămată" — subiect procesual principal conform noului cod de procedură penală sub care s-a derulat cercetarea penală). Deși secțiunea intitulată stare de fapt cuprinde 5 pagini (f.2-6 rechizitoriu), nu există nicăieri starea de fapt pe care organul judiciar o are în vedere la formularea acuzației, stabilită pe baza probelor de la dosar, însă sunt redate pe larg aspecte contextuale (activitatea Comisiei)", se arată în ordonanța semnată de Augustin Lazăr.

De asemenea, prezentarea faptei "este nejuridică, lipsită de claritate, fără o analizată a elementelor ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de amenințare".

Cu toate că sub aspectul elementului material, infracțiunea trebuie să aibă ca obiect săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, adică a unei fapte producătoare de prejudicii materiale, în cuprinsul rechizitoriului nu se indică infracțiunea care a format obiectul amenințării, iar referirea la fapta păgubitoare ("afirmații cu caracter general, apreciate de partea vătămată Gabriela Firea ca fiind păgubitoare'") se face doar la modul general, fără a se preciza în concret în ce ar consta aceasta.

În plus, formularea acuzațiilor și prezentarea probelor în rechizitoriu nu se referă nici un moment la forma vinovăției lui Traian Băsescu, respectiv la sensul pe care acesta a vrut să-1 imprime spuselor sale, ci strict "la percepția persoanei vătămate asupra declarațiilor inculpatului".

"În rechizitoriu se arată că inculpatul a făcut afirmații cu caracter general, apreciate de persoana vătămată ca fiind păgubitoare. Or, aprecierea persoanei vătămate asupra caracterului amenințător al declarațiilor inculpatului ar fi trebuit analizată de procuror, în raport cu persoana amenințată, mijloacele folosite de autor și posibilitatea obiectivă a acestuia de a concretiza amenințarea. Amenințarea trebuie să se refere la un rău determinat sau cel puțin determinabil în contextul concret al cauzei, iar nu în general. Susținerea procurorului că inculpatul a făcut 'afirmații cu caracter general' pune în incertitudine caracterul determinat sau determinabil al răului (infracțiunea sau fapta păgubitoare) cu care acesta a amenințat", mai spune Augustin Lazăr.

Deși procurorul de caz a extins urmărirea penală și cu privire la cea de-a doua declarație a lui Băsescu, din 15 aprilie 2014, este discutabilă tratarea distinctă, ca reprezentând o altă acțiune de amenințare. De altfel, Gabriela Firea nu a formulat inițial plângere prealabilă pentru această faptă, ci doar pe parcursul cercetărilor.

"Cercetările urmează a fi reluate de către Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru clarificarea acuzațiilor penale, informarea adecvată și detaliată a inculpatului cu privire la temeiul legal și factual al acuzațiilor ce i se aduc și completarea materialului probator, pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei, prin reaudierea persoanei vătămate în raport de elementele constitutive ale infracțiunii reclamate (precizarea elementului material, respectiv infracțiunea sau fapta păgubitoare cu care a fost amenințată), reaudierea inculpatului și verificarea apărărilor formulate. După clarificarea acestor aspecte ale cauzei, procurorul va face o nouă evaluare a întregului material probator, în raport cu doctrina și jurisprudența în materie, pentru a adopta o soluție legală și temeinică", se mai arată în documentul semnat de Augustin Lazăr.

AGERPRES