Dosarul Mineriadei din 1990, restituit a două oară la Parchetul General. Decizia nu este definitivă

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi să restituie din nou dosarul Mineriadei la Parchetul General, după ce a constatat „neregularitatea rechizitoriului” și a exclus din materialul probator actele ce conţin relatările inculpaţilor în faţa Comisiei parlamentare de anchetă.

În 2 aprilie 2025, fostul președinte Ion Iliescu, care între timp a murit , alături de fostul premier Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și Miron Cozma, au fost trimiși în judecată în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.

Joi, 30 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să restituie din nou dosarul Mineriadei la Parchetul General, după ce a constatat „neregularitatea rechizitoriului”.

”Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Roman Petre, Măgureanu Virgil, Sârbu Adrian, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre și partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/77/P/2014 din data de 27 martie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Parchetelor Militare, în ceea ce privește descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă. Exclude din materialul probator actele ce conţin relatările inculpaţilor în faţa Comisiei parlamentare de anchetă. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare. Respinge celelalte cereri şi excepţii formulate în cauză”, se arată în decizia pronunțată în camera de Consiliu.

Decizia poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Nu este pentru prima oară când acest dosar ajunge în instanță și retrimis la procurori.

În iunie 2017, dosarul a fost trimis în judecată, însă, în decembrie 2020, Înalta Curte a decis restituirea speței la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei de la zero.

Faptele de care sunt acuzați inculpații

Conform Ministerului Public , procurorul de caz din cadrul Secției de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

• Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,
• Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații,
• Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,

toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Nicuşor Dan, despre dosarul Mineriadei: „Justiţia are datoria de a face lumină, ca un gest obligatoriu de respect”

• Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (715 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (1 subiect pasiv secundar), lit. g (417 subiecți pasivi secundari ), lit. j (417 subiecți pasivi secundari 7) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• col. (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (733 subiecți pasivi secundari), lit. j (733 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Cum a fost pusă la cale Mineriada din iunie 1990

Din probatoriul administrat în cauză a reieșit următoarea situație de fapt:

„În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, precizează Ministerul Public.

„În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”, acuză procurorii.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:

1. moartea prin împușcare a 4 persoane;
2. violul a două persoane;
3. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;
4. persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.

Nicuşor Dan, despre dosarul Mineriadei: „Justiţia are datoria de a face lumină, ca un gest obligatoriu de respect”

Mineriada din 13 - 15 iunie 1990 rămâne unul dintre „cele mai dureroase” momente din istoria post-decembristă, spunea acum un an preşedintele Nicuşor Dan, subliniind că justiţia are datoria de a face lumină în acest dosar.

Procurorul care l-a trimis de două ori în judecată pe Ion Iliescu explică eșecul judecării crimelor Revoluției și Mineriadei

„Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiţia nu a pronunţat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei. Lipseşte un verdict care ar închide atâtea traume şi suferinţe. Justiţia are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica şi sancţiona vinovaţii, ci şi ca un gest obligatoriu de respect faţă de dreptul societăţii româneşti de a cunoaşte adevărul. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democraţie şi libertate, pe toţi cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieţi”, a scris şeful statului, vineri, pe Facebook.