Rechizitoriul procurorilor DNA cu privire la vizita lui Liviu Dragnea în SUA, la ceremonia de învestire a lui Donald Trump, a fost invalidat de Tribunalul București. Procurorii pot face contestație.

Liviu Dragnea are probleme mai mari cu alte dosare FOTO Shutterstock

Probele excluse de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul sunt cele realizate de FBI. Instanța a constatat „neregularitatea actului de sesizare”, dar și a rechizitoriului din 14 mai 2021 al DNA.

Instanța a exclus din „materialul probator” înscrisurile cuprinzând audierile de către FBI, Tribunalul București a respins ca nefondate celelalte cereri şi excepţii. „O copie de pe încheierea motivată va fi comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupție, (…), în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii motivate, procurorul va remedia neregularităţile actului de sesizare şi va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, se arată în minută ședinței de joi. Procurorii pot face recurs într-o perioadă de 48 de ore.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în Dosarul vizitei în SUA, în care este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului 2017.

Dosare care vin din spate

La 5 ani de la începerea anchetei, dosarul Tel Drum a fost finalizat de DNA, Liviu Dragnea fiind trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni de corupţie, alături de alte persoane.

Liviu Dragnea, la data faptelor președintele Consiliului Județean Teleorman, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două fapte), instigare la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, comisă în forma participației improprii.