Dragoș Dobrescu, „miliardarul fără chip”, trimis în judecată de DNA
Afaceriștii Dragoş Dobrescu (grupul de la Monaco), Doru Cătălin Boştină (avocat) și Pier Luca Canino (șeful Astaldi România) au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar de corupție care vizează modul de obținere a avizelor de construire pentru Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), potrivit unui comunicat de presă al DNA. Informația despre numele celor trei inculpați apare pe portalul instanțelor de judecată .
Procurorii susțin că unul dintre oamenii de afaceri ar fi cerut de la celălalt om de afaceri un milion de euro, în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare construirii metroului spre Drumul Taberei.
Reamintim că metroul din Drumul Taberei, construit de Astaldi, a fost întârziat peste opt ani din cauza unor probleme cu avizele și autorizațiile.
Potrivit informațiilor G4Media, primarul este Rareș Mănescu (ex-primar PNL al Sectorului 6), dar acesta nu are nici o calitate în dosar. De notat că Rareș Mănescu este și el considerat membru al grupului informal de la Monaco, alături de Dragoș Dobrescu.
În plus, omul de afaceri care a cerut banii a promis că vor fi soluționate favorabil și plângerile cetățenilor nemulțumiți de modalitatea în care se derulau lucrările la metrou. Pentru a fi ascunsă adevărata natură a banilor, aceștia urmau să fie remiși prin intermediul unei societăți controlate de avocatul inculpat în cauză, sub forma unor servicii fictive de ”mentenanță”.
DNA arată că la 9 septembrie 2013 au fost transferați în contul unei societăți administrate de primul dintre inculpați o primă tranșă, în valoare de 547.000 lei, bani care, ulterior, au fost retrași sub formă de cash.
Dragoș Dobrescu este un controversat afacerist, membru al celebrului Grup de la Monaco – o comunitate informală de oameni de afaceri și politicieni cuplați la contracte publice, indiferent de culoarea guvernării. El a făcut și în 2018 o afacere profitabilă cu statul român, căruia i-a închiriat sediul pentru Ministerul Fondurilor Europene, pe când ministerul era condus de Rovana Plumb.
Comunicatul integral:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați (doi oameni de afaceri și un avocat), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic și cumpărare de influență, comise în forma autoratului și a complicității și spălarea banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective. Cu aceeași ocazie, inculpatul ar mai fi promis că vor fi soluționate favorabil și plângerile cetățenilor (riverani) nemulțumiți de modalitatea în care se derulau lucrările respective.
Pentru a fi ascunsă adevărata natură a banilor, aceștia urmau să fie remiși prin intermediul unei societăți controlate de avocatul inculpat în cauză, sub forma unor servicii fictive de ”mentenanță”.
În această modalitate, la data de 09 septembrie 2013, ar fi fost transferați în contul unei societăți administrate de primul dintre inculpați o primă tranșă, în valoare de 547.000 lei, bani care, ulterior, au fost retrași sub formă de cash.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 547.000 lei, sumă care a fost depusă de inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în contul unei unități bancare.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București cu propunere de a se menține măsura asiguratorie dispusă în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019. SURSA: g4media.ro
