Afacerile din Austria ale lui Călin Georgescu: proprietăți scumpe și conexiuni suspecte
Tranzacțiile imobiliare extrem de profitabile derulate de Călin Georgescu pe teritoriul Austriei scot la iveală o rețea complexă de interese, la granița dintre speculații financiare, anchete de fraudă și personaje conectate la capitalul rusesc. O analiză detaliată realizată de Institutul România din Austria reconstituie deceniul petrecut de fostul candidat la președinție în această țară.
O incursiune în documentele oficiale austriece arată că fostul candidat independent la președinția României, Călin Georgescu, și soția sa, Cristela, au desfășurat tranzacții imobiliare de anvergură și s-au intersectat, cel puțin la nivel contextual, cu cercuri de afaceri controversate. Datele au fost analizate de dr. Cornelius Granig, directorul executiv al Institutului România din Austria, care a cartografiat prezența cuplului în republica alpină în intervalul 2011–2021.
Foto: INQUAM
Deși actele atestă deținerea de bunuri imobile și declararea unor adrese de reședință în Austria, Granig subliniază că aceste documente nu confirmă automat o locuire continuă pe întreaga durată a acelui deceniu.
Verificările vin în contextul în care, pe 21 septembrie 2026, procurorii au dezvăluit detalii dintr-un dosar penal deschis pe numele lui Georgescu pentru o presupusă fraudă internațională. Potrivit anchetatorilor români, un om de afaceri ar fi fost convins să depună garanții ce au depășit 1,1 milioane de euro, fiindu-i promisă în schimb o linie de finanțare externă cuprinsă inițial între 6 și 15 milioane de euro – fonduri care nu au mai ajuns niciodată la destinație.
Tranzacția din Alland: salt spectaculos de preț în șase ani
Conform extraselor din cartea funciară austriacă, soții Georgescu au cumpărat în noiembrie 2011 o proprietate generoasă pe Wagenhofstraße 402, în localitatea Alland. Fiecare dintre ei deținea 50% din imobilul de aproximativ 327 de metri pătrați, amplasat pe un teren de circa 784 de metri pătrați. Achiziția s-a perfectat pentru 410.000 de euro de la un cetățean austriac, subiecții declarându-se cetățeni europeni cu domiciliul în sectorul 3 din București, pe strada Nicolae Grigorescu.
Tranzacția a fost intermediată financiar printr-un cont fiduciar escrow la Erste Bank (referință „AK GEORGESCU-3”), administrat de avocatul vienez Arno Behm. În 2017, vila a fost revândută pentru suma de 950.000 de euro, dintre care 90.000 de euro au reprezentat contravaloarea bunurilor mobile și a mobilierului, lăsând prețul efectiv al clădirii la 860.000 de euro.
Diferența de preț a atins 540.000 de euro brut (sau 450.000 de euro fără mobilier). În lipsa unor ipoteci înscrise la momentul vânzării, Cornelius Granig atrage însă atenția că simpla comparare a sumelor nu echivalează cu un profit net clar și nici nu oferă certitudinea originii banilor folosiți la achiziția inițială: un eventual împrumut ar fi putut fi achitat înainte ori acoperit prin alte garanții nebancare.
Proprietatea din Günselsdorf și ecoul dosarului Eurofighter
În luna august a aceluiași an 2017, familia Georgescu a investit 530.000 de euro într-o nouă casă, situată pe Fasangasse 3, în Günselsdorf – o așezare la circa 40 de kilometri sud de capitala Austriei. Patru ani mai târziu, pe 19 iulie 2021, imobilul a fost înstrăinat cu 599.000 de euro. În vecinătate, la Schönau an der Triesting, Cristela Georgescu figura cu un cabinet medical deschis în complexul domeniului castelului Schönau.
Alegerea acestei zone geografice deschide o pistă curioasă. În aceeași arie – în special în jurul localității Wasenbruck – își aveau reședințele sau legăturile profesionale personaje investigate în uriașul scandal austriac al achiziției de avioane Eurofighter furnizate de EADS. Printre aceștia s-au numărat mai mulți români, majoritatea originari din Bacău, inclusiv Constantin Ster. Mai mult, o figură-cheie a acelui dosar a locuit chiar în incinta castelului Schönau.
În aceleași dosare ale anchetatorilor austrieci au apărut conexiuni cu oameni de afaceri ruși. Printre ei se numără Oleg Muraev, un antreprenor din Sankt Petersburg audiat în Austria în 2016, care fondase compania Neva Solution și dezvoltase în Dubai firma BluePlanet World Communication FZ-LLC, finanțată masiv de britanicul Tim Landon și implicată în proiecte pentru Sberbank. Numele românului Constantin Ster a fost vehiculat ca intermediar sau reprezentant al unei firme asociate (BluePlanet Information & Communication Systems și Vector Aerospace LLP), fapt pe care acesta din urmă l-a contestat în fața autorităților anticorupție de la București, susținând că i s-ar fi folosit semnătura abuziv.
Granig remarcă faptul că, deși nu există o dovadă directă a unor contacte între Georgescu și acești cetățeni români sau partenerii lor ruși, prezența lor simultană în același perimetru rural restrâns din Austria rămâne un element frapant ce merită lămurit.
Conexiunea Roland Schatz – Media Tenor și umbra Moscovei
Numele lui Călin Georgescu a fost asociat public și cu organizația UNGSII, condusă de Roland Schatz, fondatorul platformei internaționale de monitorizare Media Tenor. Compania elvețiano-austriacă a avut-o în trecut la conducerea filialei din Rusia pe Elena Șmeleva. Ulterior, Șmeleva a devenit o personalitate proeminentă a administrației de la Kremlin, ocupând funcția de co-președintă a echipei de campanie electorală a lui Vladimir Putin la scrutinul prezidențial din 2018.
Echipa condusă de Granig precizează că datele analizate nu clarifică dacă Georgescu a fost angajat cu acte în regulă al rețelei Media Tenor sau cât timp a lucrat efectiv la Viena, însă apropierea dintre structurile media ale lui Schatz și persoane ancorate la vârful puterii de la Moscova reprezintă o coincidență notabilă.
Ramificațiile Migom Bank și acuzațiile de fraudă
Un alt personaj legat de mediul financiar austriac și rusesc este Thomas Adrian Schaetti, un bancher și administrator elvețian stabilit la Viena. Între 2019 și 2020, el a condus B52 Holding AG (devenită ulterior Assetera AG), o firmă axată pe active tokenizate și blockchain unde figura ca investitor Marina Bîkova, fost membru în conducerea Sberbank Europe din Viena.
În paralel, Schaetti a ocupat roluri executive majore în structurile grupului Migom: director general al Migom Bank (înregistrată în Dominica), șef al Migom Investments SA din Luxemburg și administrator al entității vieneze a grupului. Această rețea bancară a intrat ulterior în colimatorul organismelor internaționale de reglementare, fiind vizată de procese pentru proasta gestiune a capitalului.
Legătura cu dosarul penal din România capătă substanță prin circuitul financiar reclamat de anchetatori. O parte semnificativă din „garanția” de peste 1,1 milioane de euro plătită de victima înșelăciunii puse pe seama lui Georgescu ar fi fost dirijată, conform relatărilor din anchetă, către un cont deschis pe numele Migom Bank la instituția elvețiană InCore Bank.
Cornelius Granig menționează că apariția acestor coordonate bancare atestă implicarea Migom în traseul tranzacției, dar le revine anchetatorilor români datoria de a stabili cine anume a intermediat alegerea băncii, ce știa Georgescu despre destinația fondurilor și dacă acesta a interacționat direct cu executivul Thomas Schaetti.
Explorează subiectele:
