Cum funcționează noile escrocherii online și numărul scurt la care ceri ajutor

Numărul plângerilor depuse de persoanele păcălite pe internet continuă să crească, demonstrând versatilitatea metodelor la care apelează escrocii. Pentru a explica aceste riscuri în fața comunității, reprezentanții Compartimentului de analiză și prevenire a criminalității din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt au susținut o sesiune de informare la Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” din Slatina.

Anchetele poliției arată că recuperarea fondurilor este adesea anevoioasă, cercetările durând perioade lungi fără siguranța identificării infractorilor. Profilul persoanelor înșelate nu ține cont de statut social sau zonă de proveniență: victimele sunt atât tineri, cât și pensionari, locuitori de la sat sau de la oraș, cu educație medie ori superioară, vulnerabilizați de impulsul de moment.

Cum ne expunem datele pe rețelele sociale

O mare parte dintre capcane pornesc de la informațiile lăsate la vedere chiar de utilizatori. Setările permisive de confidențialitate de pe platforme precum Facebook permit răufăcătorilor să identifice relațiile de familie, cercul de apropiați și tabieturile zilnice, date folosite ulterior pentru personalizarea atacurilor.

Polițiștii au evidențiat că în spatele unor profiluri aparent inofensive pot acționa persoane rău-intenționate care colectează fiecare detaliu afișat public. De asemenea, numerele de telefon și adresele de e-mail ajung în posesia rețelelor obscure atunci când utilizatorii completează fără atenție taloane promoționale, chestionare sau plasează comenzi pe internet.

Un exemplu concret prezentat în cadrul evenimentului a vizat o pensionară contactată printr-o aplicație de mesagerie de pe un cont care pretindea a fi fiica sa. Mesajul susținea că telefonul fusese scăpat în apă, cartela SIM este nefuncțională, fiind solicitată de urgență suma de 4.000 de lei pentru un aparat nou, într-un cont aparținând unui presupus prieten. Alertată, femeia a trimis banii înainte de a discuta cu soțul său, care a apelat-o direct pe fiică și a descoperit înșelăciunea – o variantă actualizată a binecunoscutei scheme „Accidentul”.

Capcanele din mesagerie: votul care te lasă fără cont

O altă metodă implică solicitarea expediată pe WhatsApp de a vota un copil într-un concurs. Mesajul pare să vină de la o persoană din propria agendă, însă terminalul respectivului contact se află deja sub controlul atacatorilor. Accesarea link-ului permite preluarea aparatului de la distanță, moment din care escrocii expediază cereri de bani către lista de contacte a noii victime.

„Ei bine, au fost victime care au transferat într-un cont sume de bani, nu foarte mari, dar semnificative, 1.000 de lei, de exemplu, deși au văzut că acel cont nu este pe numele persoanei pe care ei o cunoșteau. Au avut încredere să-i transfere pentru că știau că este prietenul lui, îl cunoștea în realitate. Iar contul nu era cu numele și prenumele acelei persoane. A fost atât de convingător mesajul - Am nevoie urgentă, ți-i voi returna mâine! – încât persoana nu și-a apelat prietenul, nu a verificat dacă mesajul respectiv este adevărat și a făcut și transfer”, a explicat comisarul de poliție Lavinia Piringă.

Falsa bursă și conturile bancare „compromise”

Mirajul îmbogățirii rapide este exploatat prin platforme fictive de tranzacționare. Victimele sunt convinse să descarce aplicații și să investească sume modeste la început, fiindu-le afișate randamente mari, de circa 30%. După ce profiturile par să crească pe ecran, oamenii sunt îndemnați să investească sume considerabile.

Un bărbat de peste 60 de ani a căzut victimă acestei scheme după ce a crezut că achiziționează acțiuni Hidroelectrica. Încurajat de evoluția pozitivă vizibilă în aplicație pe parcursul unei săptămâni, acesta a virat toate economiile. Ulterior, platforma a dispărut complet, iar presupușii intermediari financiari au devenit de negăsit.

O altă stratagemă răspândită este apelul prin care victima este anunțată că propriul cont bancar a fost compromis. Sub pretextul protejării fondurilor, atacatorii pretind că sunt reprezentanți bancari sau chiar oficiali ai Băncii Naționale a României (BNR) și conving persoana să deschidă un cont nou în care să își mute banii.

În mediul comercial, site-urile clonă atrag prin reduceri spectaculoase, cronometre care avertizează asupra expirării ofertei și avertismente legate de stocurile limitate. În astfel de situații, cumpărătorii fie primesc bunuri inferioare calitativ față de descriere, fie nu mai primesc nimic.

Măsuri de protecție și reacția în caz de fraudă

Înainte de a comanda pe platforme necunoscute, este necesară verificarea prezenței datelor de contact, a condițiilor de retur și a opțiunii de plată la livrare cu posibilitatea deschiderii coletului. Căutarea adresei magazinului pe un motor de căutare poate dezvălui rapid dacă domeniul este fictiv.

Când plățile au fost deja efectuate, primul pas este contactarea de urgență a băncii pentru blocarea transferului. Totodată, instituțiile recomandă apelarea numărului scurt 1911, linia dedicată a Directoratului pentru Securitate Cibernetică, unde operatorii oferă îndrumare pas cu pas.

„Trebuie să vină imediat să ceară sprijinul în momentul în care dispozitivul intră sub controlul malițios. Soluția nu este să dezinstalezi aplicația respectivă, ci să suni imediat poliția și se va găsi rapid o soluție. Dacă este WhatsApp-ul, cel mai probabil este asociat cu un alt dispozitiv care deține controlul. Și trebuie făcute intervenții de schimbare a setării. Iarăși este important că avem sprijinul unui organism național, Directoratul pentru Securitate Cibernetică, apelul este gratuit, la numărul 1911, acolo persoanele intră în contact cu un operator, iar operatorul le poate spune ce trebuie să facă. Expun situația și operatorul le dă imediat o soluție. Ulterior vor veni la poliție”, a subliniat reprezentanta IPJ Olt.

Polițiștii insistă asupra păstrării tuturor conversațiilor și a dovezilor tranzacțiilor pentru a permite formularea unei plângeri penale fundamentate.

Explorează subiectele:

fraude online securitate cibernetică poliție

Distribuie Distribuie Comentarii