Sistemele Rheinmetall pentru apărarea României au picat testele de recepție
Primele două complexe antiaeriene Oerlikon GDF 103 aduse la standarde moderne de către gigantul german Rheinmetall pentru a combate amenințările reprezentate de drone au fost respinse la testele de recepție, relevă o investigație publicată de G4Media . Echipamentele trebuiau inițial să fie predate forțelor române în luna aprilie 2026, însă disfuncționalitățile constatate au forțat reprogramarea termenului de livrare pentru septembrie 2026.
Rheinmetall a invocat „disfuncții de natură tehnică” Foto: Shutterstock
Documentația internă a MApN consultată de jurnaliști arată că o serie de componente „nu îndeplineau integral cerințele specificației tehnice”. Producătorul german și-a asumat remedierea deficiențelor prin schimbarea pieselor neconforme. În paralel, autoritățile române au instituit penalități financiare pentru fiecare zi de întârziere, măsura urmând să rămână în vigoare „până la semnarea, fără obiecții, a procesului-verbal de recepție”.
Ce prevede acordul de sute de milioane de euro
Modernizarea acestui armament face parte dintr-un contract-cadru în valoare de 328 de milioane de euro, atribuit în decembrie 2023 de către Romtehnica subsidiarei Rheinmetall Landsysteme GmbH. Proiectul vizează în total 24 de tunuri antiaeriene Oerlikon GDF 103, grupate în patru sisteme.
Etapele financiare și calendaristice ale înțelegerii au fost împărțite în mod egal:
- Lotul inițial de două sisteme, cotat la 166 de milioane de euro, trebuia predat în decurs de 24 de luni;
- Următoarele două unități, cu o valoare contractuală de 162 de milioane de euro, au alocat un interval de finalizare de 36 de luni.
Pachetul tehnologic instalat pe platformele Oerlikon include tunuri automate duble de calibru 35 mm GDF009 TREO, unități de control al focului Skymaster, stații radar mobile X-TAR3D, precum și capabilități avansate de tip C-RAM (destinate interceptării rachetelor, proiectilelor de artilerie și mortierelor). Pentru a justifica întârzierile apărute în livrare, reprezentanții Rheinmetall au adus ca argumente anumite dificultăți pe lanțurile internaționale de aprovizionare, alături de vicii tehnice apărute în proces.
Reacția președintelui Nicușor Dan
Problema întârzierii tehnicii militare a fost comentată și la nivel politic. Într-o luare de poziție acordată postului de televiziune Antena 3 CNN , președintele Nicușor Dan a nuanțat situația:
„Se mai întâmplă. E o procedură de recepție care se poate corecta. Din câte înțeleg nu este pe programul SAFE, este o achiziție anterioară a statului român. Se întâmplă lucrurile astea”.
Situația apărării aeriene: capabilități actuale și planuri de viitor
Pe fondul incidentelor repetate generate de războiul de la graniță, România se bazează în prezent pe sistemul american MEROPS pentru localizarea și anihilarea dronelor, sprijinit de blindatele antiaeriene Gepard și de o rețea comună de radare și senzori. Cu toate acestea, singurele interceptări reușite ale aparatelor fără pilot rusești care au violat teritoriul național au fost executate de piloții avioanelor de luptă F-16.
Pentru a acoperi golurile din apărare, Armata intenționează să dezvolte o arhitectură C-UAS pe mai multe niveluri prin intermediul programului SAFE. Această strategie include achiziționarea de complexe SKYNEX, platforme SKYRANGER 35, tunuri MILLENNIUM, lansatoare portabile MANPAD Mistral și radare speciale Gap Filler.
Eficiența artileriei Oerlikon modernizate rămâne strâns legată de modul de integrare pe teren. Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a subliniat că aceste sisteme oferă randament ridicat în special la securizarea țintelor strategice punctuale:
„Sunt utile dacă sunt integrate într-un sistem de comandă-control”.
Totodată, generalul a atras atenția că neutralizarea aparatelor de zbor rătăcite va continua să solicite sprijinul aviației de luptă, iar operaționalizarea noilor baterii terestre va impune alocarea de personal suplimentar și sesiuni dedicate de instruire.
Explorează subiectele:
