Dragoș Pîslaru critică publicarea corespondenței cu UE: Recomandările nu sunt obligații
Într-o intervenție televizată la B1 Tv, luni seară, Dragoș Pîslaru a subliniat caracterul particular al României în gestionarea relației cu instituțiile europene. „România este o țară atipică. La noi, corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană care ne spun: uite ce părere avem noi!”, a afirmat oficialul.
Dragoş Pîslaru Foto: Facebook
Pîslaru a insistat că recomandările venite de la Comisia Europeană, în special cele legate de reducerea deficitului, nu pot fi interpretate drept obligații imperative pentru țara noastră. „Când am auzit titluri de tipul «Comisia Europeană ne impune, ne obligă, ne aşa...». Nimic mai puţin adevărat, este o corespondenţă tehnică, am testat mai multe versiuni, ipoteze, scenarii și acesta este răspunsul la unul dintre ultimele scenarii pe care le-am testat în care spuneau că e mai bine să te duci mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12, că ar fi mai bine să vă uitați la alte surse. Dar astea nu sunt niște lucruri care să fie impuse, nu există prerogative de politică fiscală sau de altă natură ale Comisiei Europene. Și asta pentru toți românii care să înțeleagă că Bruxelles-ul nu ne obligă la lucruri”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Contextul discuțiilor se referă la solicitarea Comisiei Europene adresată Guvernului României de a găsi măsuri compensatorii pentru impactul fiscal suplimentar generat de noua lege a salarizării. Această cerere survine după ce scenariul inițial discutat prevedea un impact prudent de 8 miliarde de lei, însă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus la acel moment tot de Dragoș Pîslaru, a prezentat ulterior scenarii care includeau majorări ale anvelopei salariale de 12 miliarde sau chiar 16 miliarde de lei până în 2027, comparativ cu anul precedent. În acest sens, Pîslaru a precizat că, dacă România dorește să majoreze bugetul pentru salariile din sectorul public de la 8 la 12 miliarde de lei, este imperativ să identifice și sursele de finanțare necesare pentru acoperirea diferenței.
Premierul interimar de la acea dată, Ilie Bolojan, a confirmat anterior că forma proiectului trimisă de Dragoș Pîslaru la Bruxelles a generat o serie de nelămuriri și întrebări din partea Comisiei Europene.
Referitor la divulgarea documentelor, Pîslaru a subliniat că, deși acestea nu sunt secrete în sine, corespondența tehnică ar trebui, în mod normal, tratată cu discreție. El a criticat aspru lipsa de profesionalism a celor responsabili de scurgerea informațiilor. „Au ajuns liste de prezență cu experții Băncii Mondiale publicate de un fost ministru. Nu se fac lucrurile astea! Se întâmplă niște lucruri care încalcă profesionalismul și etica minimală pe care ar trebui să le ai în administrație, eu nu vorbesc despre jurnaliști, vorbesc despre cei care dau aceste lucruri”, a argumentat Dragoș Pîslaru.
Explorează subiectele:
