Drogurile „săracilor” ajung la copiii din România: O doză costă mai puțin decât un sandviș
Mulți părinți din România încă trăiesc cu convingerea că problema drogurilor este limitată la câteva cartiere defavorizate din marile orașe sau la petrecerile exclusiviste ale copiilor din familii bogate. Realitatea, însă, este cu totul alta.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: drogurile sunt tot mai prezente în viața tinerilor, fiind nu doar ieftine și ușor de procurat, ci și promovate, direct sau indirect, prin mesajele unor influenceri și artiști din zona underground.
În 2026, consumul de droguri în România continuă să crească. Conform datelor oficiale centralizate de instituții precum Agenția Națională Antidrog și Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ unul din zece români a consumat cel puțin o dată un drog ilegal. Cea mai afectată categorie de vârstă este cea cuprinsă între 15 și 34 de ani, iar circa 6% dintre adolescenți recunosc că au experimentat substanțe interzise.
Specialiștii subliniază că România a devenit o piață semnificativă pentru drogurile sintetice, care sunt extrem de periculoase și accesibile, chiar și pentru minori.
Am stat de vorbă despre amploarea acestui fenomen și despre noile tendințe de consum cu specialistul antidrog Cătălin Țone. Fost șef al Serviciului Antidrog București și coordonator al unor operațiuni importante împotriva rețelelor de trafic de droguri, Cătălin Țone s-a dedicat, după pensionare, campaniilor de informare și prevenire a consumului de droguri, susținute în toată țara.
Consumator de droguri FOTO Adevărul
România: Sub media europeană, dar cu o creștere accelerată
Întrebat despre intensificarea discuțiilor privind o „explozie” a consumului de droguri în ultimii ani, Cătălin Țone a explicat:
Este clar că, din punct de vedere statistic, suntem, la mulți parametri și la multe prevalențe, cum se numesc ele în statistică, sub media europeană și, evident, dacă extindem analiza, chiar sub anumite zone din lume. Dar fenomenul a crescut, în opinia mea, iar această apreciere ține cont de faptul că noi nu avem încă un sistem bine pus la punct din punctul de vedere al prevenirii, combaterii și tratamentului consumului de droguri. Mai ales că politicile noastre, în opinia mea, nu sunt suficient de eficiente la ora actuală, cred că avem perspective reale de creștere a fenomenului. Există și o anumită tipicitate care poate afecta societatea, iar dacă nu suntem suficient de atenți la situația noastră, la realitățile noastre și la toate aceste circumstanțe, riscăm să ne trezim, într-un timp relativ scurt, cu anumite pusee ale fenomenului și cu probleme reale.
– Cătălin Țone
Impactul social al unor evenimente recente, precum accidentul din stațiunea 2 Mai (august 2023), cazurile de consum de droguri la festivaluri sau crimele comise de persoane aflate în psihoză, au demonstrat societății că problema drogurilor este reală. Este esențială conștientizarea și alocarea de resurse pentru limitarea fenomenului, având în vedere că nicio țară nu a reușit să oprească sau să elimine complet consumul de droguri.
Drogurile sintetice, cea mai mare amenințare
Referitor la tipurile de droguri cele mai consumate în România și la profilul consumatorului, specialistul a subliniat că nu există o regulă general valabilă, dar se pot identifica anumite specificități legate de vârstă și obiceiuri de consum.
Canabisul este, statistic, cel mai consumat drog în România, o tendință observată și la nivel mondial. La nivel global și european, cocaina și amfetaminele urmează în clasament. Totuși, în România, o problemă majoră o reprezintă drogurile sintetice, extrem de ieftine și larg răspândite, cum ar fi „cristalele” sau canabinoizii sintetici. De asemenea, un rol important îl joacă și medicamentele cu conținut stupefiant, precum benzodiazepinele și barbituricele, deturnate din circuitul legal.
Adolescenții între 14 și 18 ani, categoria cea mai vulnerabilă
Cea mai îngrijorătoare categorie de vârstă este cea a adolescenților, între 14 și 18 ani, unde canabisul și drogurile sintetice sunt predominante, alături de medicamentele cu conținut stupefiant.
Potrivit Ultimului Raport privind situația drogurilor în România, publicat în 2026, s-a înregistrat o creștere semnificativă, de aproape șase ori, a consumului de amfetamină. Aceasta este un drog sintetic clasic, indicând o problemă potențial serioasă pentru România în această categorie.
Amfetamina este produsă și exportată în principal din vestul Europei (Belgia, Olanda), dar și din Cehia, unde există numeroase laboratoare. Un semnal de alarmă a fost dat în România odată cu descoperirea unui laborator în comuna Petrova, județul Maramureș, unde au fost produse 1,6 kilograme de amfetamină. Laboratorul era coordonat de un cetățean ceh și o cetățeană slovacă, ajutați de concubinii lor și de cetățeni ucraineni.
În plus, un alt laborator a fost identificat de Poliție în Brașov și anihilat înainte de a începe producția. Modul de organizare și complexitatea acestuia au atras atenția anchetatorilor. Prin urmare, nu este exclus ca pe viitor să apară și în România laboratoare dedicate producerii de droguri sintetice, fie că este vorba de amfetamine și metamfetamine clasice, fie de noi substanțe psihoactive, cunoscute sub denumirea de „cristale”.
O doză de drog sintetic: Costul unui sandviș
Întrebat dacă România este o țară a drogurilor ieftine și dacă există „drogurile săracilor”, Cătălin Țone a confirmat că drogurile sintetice, noile substanțe psihoactive, pot fi considerate drogurile săracilor.
Dacă este să facem o medie, o doză costă între 10 și 13 lei. Este un drog ușor accesibil, în special pentru adolescenți și pentru tineri. Sunt banii de un sandviș ieftin. Există o discrepanță semnificativă între costul acestor tipuri de droguri și costul unui gram de cocaină în România, care ajunge la 80-100 de euro. Dar nu putem să nu vorbim și despre costul unui gram de cannabis, care în România este undeva la 8-10 euro, adică aproximativ 40-50 de lei. Dintr-un gram se pot face mai multe joint-uri (țigări rulate), ceea ce înseamnă că acestea ajung să fie accesibile la un preț de aproximativ 15-20 de lei bucata. Deci nu sunt droguri scumpe, sub nicio formă. Dacă urcăm și discutăm despre alte tipuri de droguri, acestea sunt ceva mai scumpe și nu sunt la îndemâna oricui. Dar România are o piață complexă de droguri, care cuprinde atât substanțe foarte ieftine, cât și droguri scumpe și foarte scumpe.
– Cătălin Țone
Specialistul a amintit comunicatele Poliției Române și ale DIICOT din ultimele luni, care indicau că, în anumite tranzacții, prețul unei doze de drog sintetic ajungea chiar la 2,5-3 lei. La un asemenea preț, riscul devine enorm din cauza accesibilității extreme.
Părinții, primul scut: Discuțiile despre droguri încep de la 10-11 ani
Pentru prevenirea consumului de droguri în rândul copiilor, Cătălin Țone subliniază importanța intervenției timpurii din partea părinților.
În primul rând, eu plec de la bază. Atunci când organizăm conferințe cu părinții, le spun că, în momentul în care au un adolescent sau chiar un copil care ajunge la vârsta de 10-11 ani, trebuie să fie foarte atenți. Nu mai este ca în trecut, când vorbeam despre necesitatea unei atenții sporite începând cu vârsta de 12-14 ani. Lucrurile s-au schimbat extrem de mult în ultima perioadă. Există foarte multe informații, foarte multe îndemnuri la consum și foarte multe tentații. De aceea, cred că, începând cu vârsta de 10-11 ani, părintele trebuie să dea jos haina adultului și să îmbrace haina adolescentului. Trebuie să încerce să-l înțeleagă, să înțeleagă tentațiile, pericolele și anturajul în care acesta se află. Iar, mai ales, trebuie să discute cu el.
– Cătălin Țone
Părinții trebuie să fie bine informați, chiar dacă nu sunt specialiști antidrog, având nevoie de un minim de cunoștințe despre substanțe și simptomele consumului. Din păcate, statul român nu oferă suficiente informații prin sistemul public, astfel că părinții trebuie să și le procure singuri. Această atenție trebuie menținută de la 10-11 ani până la aproximativ 18 ani (maturitate juridică), însă sistemul nervos central își finalizează maturizarea abia în jurul vârstei de 23-24 de ani.
Părinții trebuie să comunice eficient cu copiii, să le fie alături afectiv și emoțional, să fie atenți la anturaj și să colaboreze permanent cu profesorii și personalul din școli. De la aceștia pot veni informații, recomandări sau semnale cruciale care pot indica debutul consumului de droguri și necesită o intervenție imediată. De asemenea, părinții trebuie să fie vigilenți la schimbările de comportament, modificările fizice și stilul de comunicare al adolescentului.
Cătălin Țone recomandă o abordare inteligentă, bazată pe parteneriat și dialog, evitând presiunea sau agresivitatea. Obținerea de informații despre cum își petrec copiii timpul liber, despre tentațiile și influențele din viața lor, poate face diferența. O intervenție timpurie și rapidă poate însemna salvarea unei vieți și evitarea unui parcurs care duce spre dependență.
Peste 135.000 de oameni informați prin campaniile de prevenire
După retragerea din Poliție, Cătălin Țone și-a dedicat activitatea prevenirii consumului de droguri. În luna septembrie 2026, se împlinesc patru ani de când a intensificat aceste acțiuni de prevenire adresate publicului larg. Deși activitățile preventive au făcut parte din cariera sa profesională de peste 20 de ani, pe când era șef al Serviciului Antidrog București, ele reprezentau o activitate complementară muncii operative.
Din septembrie 2022, a început să organizeze conferințe dedicate publicului larg. A vizitat toate județele țării, susținând peste 380 de conferințe, la care au participat peste 135.000 de beneficiari din România și Republica Moldova.
Toate aceste activități sunt concepute pentru a fi eficiente. La începutul și la finalul conferințelor, sunt folosite coduri QR și chestionare pentru a întreba participanții dacă informațiile primite le-au acoperit nevoile de cunoaștere și ce alte teme ar dori să fie abordate în viitor.
„Vrem să credem că ceea ce facem nu este inutil și că aceste conferințe produc efecte”, a declarat Cătălin Țone. În ceea ce privește adolescenții, cărora le sunt dedicate cele mai multe întâlniri, abordarea nu se axează pe închisoare sau constrângere. În schimb, se încearcă dezvoltarea unor programe care contribuie la dezvoltarea lor personală, considerată una dintre cele mai eficiente forme de prevenție.
Explorează subiectele:
