De citit!/O radiografie dură a justiției românești făcută de magistrați de vârf
Avertismente fără precedent despre blocarea deliberată a carierei magistraților critici, promovări pe bază de șantaj și o concentrare abuzivă a puterii au fost lansate la Timișoara de figuri reprezentative din justiție, care avertizează că sistemul judiciar este complet incapabil să se mai curețe de la sine.
Incapacitatea sistemului de a se reforma din interior, persecutarea magistraților care îndrăznesc să aibă opinii critice și instalarea unui regim judiciar subordonat au constituit nucleul dezbaterii „Dincolo de robă: unde începe și unde se termină responsabilitatea magistratului”. Evenimentul, organizat de Inițiativa Timișoara la Universitatea de Vest din Timișoara în data de 21 septembrie 2026, după reuniuni similare desfășurate la Chișinău și Cluj-Napoca, i-a adus în fața a zeci de cetățeni pe judecătoarea Ramona Grațiela Milu și procurorul Claudiu Sandu, ambii membri în funcție ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alături de fosta membră CSM Andreea Chiș și fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Crin Bologa. Dialogul a fost coordonat de Corneliu Bjola, profesor în cadrul Universității Oxford.
Una dintre cele mai grave dezvăluiri ale întâlnirii a fost făcută de procurorul Claudiu Sandu. Membrul CSM a relatat că, în urmă cu aproximativ o lună, Secția pentru procurori a încercat transferul unui procuror din cadrul Parchetului General în aparatul Consiliului. După săptămâni de amânări, discuțiile dintre procurori și judecătorii din CSM au scos la iveală motivul real al refuzului: președintele instituției, iritat de insistențe, a transmis ferm că magistratul respectiv nu va obține detașarea deoarece se numără printre cei aproximativ 800 de semnatari care au susținut public concluziile investigației video realizate de Recorder.
Claudiu Sandu s-a declarat profund șocat de această poziție, avertizând că lista semnatarilor este transformată într-un instrument de blocare profesională a magistraților curajoși. În plus, acesta a atras atenția că modificările aduse legilor justiției începând din 2018 au decuplat procurorii de la orice pârghie reală de decizie, atribuțiile secției dedicate reprezentând mai puțin de un sfert din prerogativele secției pentru judecători. Procurorul a sintetizat situația remarcând că sistemul sancționează doar „cățelușii”, în timp ce marile figuri de neatins scapă de sub rigorile legii.
Despre structura piramidală a autorității a vorbit fosta judecătoare Andreea Chiș, care a apărut anterior în ancheta „Justiție capturată”. Conform acesteia, modificările legislative din 2018 și 2022 au instituit o ierarhie sufocantă: vârful este reprezentat de CSM și conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmați de președinții de curți de apel și de colegii de conducere numite, iar nu alese liber. Această centralizare permite conducerilor administrative să intervină direct în activitatea judiciară prin permutarea magistraților între secții sau retragerea lor de pe anumite dosare.
Chiș a afirmat că politicienii nu ar fi putut elabora niciodată un asemenea cadru de subordonare fără ajutorul direct al unor oameni din interiorul sistemului, care au știut exact ce butoane procedurale trebuie activate. Comparând situația actuală cu o familie captivă într-o relație domestică abuzivă, din care este extrem de complicat de scăpat, fosta reprezentantă a CSM a oferit ca exemplu probele de interviu pentru promovarea la instanța supremă. Acolo, candidații sunt chestionați direct referitor la modul în care ar judeca eventualele contestații îndreptate împotriva hotărârilor emise de CSM, un context în care conștiința profesională este pusă la grea încercare.
La rândul său, Crin Bologa a realizat o paralelă istorică a tranziției autohtone, observând că, dacă în trecut se vorbea de un capitalism patronat de cumetrii, prezentul a degenerat într-o veritabilă „democrație cu epoleți”. În opinia fostului procuror-șef al DNA, ruptura dintre sistemul de drept și cetățeni a distrus încrederea că legea mai împarte dreptate, iar în vidul lăsat de absența echilibrului constituțional au apărut presiunile informale:
„Unul din aceste mijloace este șantajul. Vor fi promovați oameni incompetenți și oameni șantajabili”, a avertizat Bologa, păstrând totuși speranța că evoluția fenomenului este una ciclică și că normalitatea va fi redobândită.
Chestionat ulterior de Libertatea în legătură cu mențiunea făcută la conferința de la Cluj – unde a povestit că fostul președinte Klaus Iohannis i-a transmis în contextul modificării legilor din 2022 că politicienii pretind „liniște” –, fostul șef anticorupție a justificat tăcerea de atunci prin dorința de a-și proteja subalternii:
„Eu, în timpul exercitării funcției, nu am ținut cont de nicio presiune. Aveam colegi foarte curajoși și nu avea nicio importanță la momentul acela. Ceea ce am spus a fost pentru a arăta contextul și evoluția luptei anticorupție din România. Nu a avut absolut nicio influență asupra activității DNA. Dacă vă uitați pe bilanțul activității DNA, o să vedeți că 2022 a fost anul cu cel mai mare număr de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției din istoria DNA. Voiam să îi și protejez pe colegi. Gândiți-vă, dacă se afirma public o presiune sau alta, ce se întâmpla cu procurorii din DNA. Ei trebuiau să fie curajoși”, a explicat Crin Bologa.
O perspectivă aplicată a adus și judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu, care a precizat că vorbește din calitatea sa individuală de magistrat ales din partea curților de apel. Ea a subliniat că, în ciuda unor garanții legislative care pe hârtie par impecabile, sistemul este nefuncțional. Structurile speciale create pentru anchetarea magistraților nu au oferit niciun rezultat relevant în cei șapte ani de existență, creând tabloul iluzoriu al unei magistraturi complet lipsite de corupție într-o societate afectată de tragedii reale provocate de ilegalități, cum ar fi incendii, colapsuri de poduri sau degradarea spitalelor.
Milu a atras atenția că vocile critice din breaslă sunt reduse la tăcere prin etichetarea lor drept partizane politic, motiv pentru care societatea civilă și partenerii internaționali sunt chemați să intervină:
„Aceste presiuni venite din interior nu sunt lucruri noi. Acum noi le spunem pe nume. Până acum le simțeam, cumva le pipăiam, dar nu le spusesem pe nume. Acum este explicit acest lucru și nu se întâmplă doar în România, se întâmplă în multe alte state europene și dincolo de ocean. Acest tip de presiune, din punctul meu de vedere, necesită sprijinul societății. Dacă până acum aveam judecători care se sprijineau între ei, judecători pentru judecători, de data asta cred că avem nevoie de oameni pentru justiție, avem nevoie de sprijinul societății civile”, a subliniat Ramona Grațiela Milu.
Judecătoarea susține că este indispensabilă o monitorizare internațională realizată prin instrumente diplomatice „soft”, de către observatori protejați de suspiciunea de partizanat intern, și a reamintit cele 10 măsuri de reformă propuse de ea de Ziua Justiției, ce vizează inclusiv tragerea la răspundere penală a magistraților, promovarea exclusivă prin concursuri obiective și alocarea transparentă a completurilor de judecată.
Dimensiunea internațională a fost accentuată de profesorul Corneliu Bjola, care a amintit că doar un sfert dintre cetățenii români mai au încredere în justiție, deși peste 90% consideră independența acesteia drept esențială. Cota de încredere, situată sub pragul de avarie, subminează masiv forța externă a statului:
„Cum se construiește credibilitatea unui stat? E foarte important să ai oameni pricepuți să te reprezinte la masă, acolo unde sunt întâlniri în care se iau decizii internaționale. E foarte important. Dar toate aceste discursuri diplomatice, angajamentele pe care ți le asumi capătă greutate numai când partenerii sunt convinși că acel stat, acel partener își respectă propriile reguli. Când această încredere dispare, tu poți să vii la masă cu cel mai bun diplomat din lume, dar nu vei fi luat în serios. Ți se va spune: «Am luat notă de poziția dumneavoastră. Ne vedem peste 2-3 ani, când vă faceți ordine în casă». Nu ești credibil”, a punctat Corneliu Bjola.
Participanții la dezbatere au concluzionat că singura ieșire din actualul impas presupune o intervenție legislativă de profunzime, prin care piramida administrativă să fie destructurată, atribuțiile să fie redate corpului de judecători, iar pregătirea noilor generații de magistrați să fie reconcepută din temelii.
Explorează subiectele:
