Șantierele record din vest: când se deschid marile viaducte de pe A1 și A3

Harta autostrăzilor din România este la un pas de conexiuni rutiere majore, pe măsură ce obstacolele geografice dificile sunt depășite prin soluții de inginerie complexe. În timp ce pe Autostrada Transilvania (A3) deschiderea unor segmente-cheie este așteptată încă din toamna și iarna acestui an, pe Autostrada A1 se conturează veriga lipsă dintre Sibiu și granița cu Ungaria.

Autostrada Transilvania: deblocarea tronsoanelor din Cluj, Sălaj și Bihor

Pe traseul A3 se finalizează trei viaducte monumentale care însumează aproximativ cinci kilometri, esențiale pentru crearea unei legături continue între Cluj-Napoca, Zalău și Oradea.

În județul Cluj, constructorul Özaltın a recurs la reconfigurări tehnice de anvergură din cauza instabilității solului. Traseul inițial de la Nădășelu a fost mutat cu 100 de metri mai jos în urma unor masive alunecări de teren. Soluția adoptată a fost un viaduct de 1,2 kilometri, sprijinit pe fundații adânci și ridicat parțial prin consola echilibrată, o procedură rar implementată în România, care survolează cimitirul așezării. La rândul său, viaductul de peste doi kilometri de la Topa Mică traversează valea pârâului omonim și DN1F, ocolind versantul argilos problematic.

Până în septembrie 2026, la Nădășelu au fost montate toate grinzile și s-a turnat ultimul segment în consolă, iar structura de la Topa Mică a fost complet suprabetonată. Progresele rapide dau speranțe pentru o dare în trafic înainte de sfârșitul anului.

„Având în vedere că turcii de la Özaltın au pus toate grinzile la viaductul Nădășelu și au turnat și ultimul segment pe deschiderile cantilever, iar la Topa Mică tot viaductul este suprabetonat, avem încredere că în decembrie vom circula pe toți cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, peste 155 de kilometri” — Asociația Pro Infrastructură

Tot pe A3, dar în Bihor, viaductul de 1,8 kilometri și 45 de deschideri care traversează lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău se apropie, de asemenea, de inaugurare. Șantierul, început inițial de Bechtel în 2004 și abandonat în 2013 la un stadiu de 80%, a fost reactivat după un deceniu de pauză în cadrul lotului Suplacu de Barcău–Chiribiș (26,35 km). Tronsonul atinsese un stadiu fizic de circa 85% la începutul lui septembrie 2026, cu 98% din traseu deja asfaltat.

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură au semnalat că mixtura asfaltică acoperă aproape întregul lot, excepție făcând o porțiune de terasament din proximitatea culeei sudice a viaductului și racordul tip semi-nod de la Porț/Marca. Deși ritmul constructorului român a scăzut în punctele delicate din sectorul Porț–Suplacu de Barcău, deschiderea circulației este anticipată pentru luna noiembrie, chiar dacă teoretic s-ar fi putut lua în calcul sfârșitul lunii octombrie.

Veriga lipsă de pe A1: viaduct de peste un kilometru și tuneluri record

Pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, singura porțiune rămasă nefinalizată între Sibiu și vama Nădlac este tronsonul Margina–Holdea, întins pe o lungime de aproximativ 13,5 kilometri. Lucrările au depășit pragul de 75%, un pas crucial fiind bifat pe 18 septembrie 2026, data la care galeriile Tunelului Holdea au fost complet străpunse.

Tunelul mare (T2) deține un record la nivel național, galeriile sale măsurând 1.985 de metri, respectiv 1.825 de metri. Alături de cele două căi ale tunelului de mici dimensiuni (T1 – străpuns în 2025, cu lungimi de 367,5 și 415 metri), rețeaua subterană depășește 4,5 kilometri. În subteran se toarnă radierul, se amenajează banchinele, se instalează hidroizolația și se execută cămășuiala din beton armat, care avansează într-un ritm de 20 de metri pe zi, conform datelor furnizate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

În paralel, la suprafață are loc instalarea grinzilor prefabricate și așternerea stratului inițial de asfalt. Cel mai impunător pasaj al tronsonului trece peste calea ferată Lugoj–Ilia la km 52+150.

„Pe șantierul A1 Margina–Holdea, săptămâna trecută au început lucrările de montare a grinzilor la cel mai lung pasaj de pe traseu, situat la km 52+150 din proiect. Pasajul, care traversează calea ferată Lugoj–Ilia, are o lungime de aproximativ 1.085 de metri, 25 de deschideri, iar în zona cea mai înaltă depășește 12 metri. Până în prezent, au fost montate 48 de grinzi pe primele 6 deschideri” — Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara

Proiectul include și alte structuri ridicate în ritm alert. Viaductul aflat chiar între cele două tuneluri are 122 de metri lungime, DRDP Timișoara raportând montarea a 12 grinzi pe calea dreaptă, pe trei deschideri. La km 48+165, în zona Margina, a fost deja finalizată montarea tuturor celor 64 de grinzi ale unui viaduct lung de 350 de metri, cu opt deschideri. Pentru alimentarea șantierului, la Margina funcționează o fabrică proprie de grinzi menită să livreze peste 440 de elemente din beton, alături de o stație de asfalt.

Punerea în funcțiune a întregului sector Margina–Holdea este programată pentru primăvara anului 2027, cel mai probabil în luna mai. Odată deschis acest segment, șoferii vor putea călători neîntrerupt pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță continuă ce depășește 360 de kilometri.

Explorează subiectele:

Autostrada TransilvaniaAutostrada A1infrastructură

Distribuie Distribuie Comentarii