După ani în care Kremlinul s-a lăudat cu „reziliența” economiei ruse în fața sancțiunilor occidentale, realitatea pare să o contrazică. Ministrul Economiei de la Moscova admite că Rusia se află „la marginea recesiunii”, în timp ce inflația se apropie de 10%, producția industrială încetinește, iar lipsa de forță de muncă devine critică. Totul, pe fondul unei economii hiper-militarizate și a unei politici bugetare sufocate de ambițiile expansioniste ale regimului Putin.

Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei/ FOTO:X

Un avertisment rar din partea guvernului rus

Pe 19 iunie, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Maksim Reșetnikov, ministrul rus al Economiei, a rostit o frază care a atras atenția observatorilor internaționali: „Suntem pe marginea prăpastiei”. Afirmația, rară într-un peisaj politic dominat de propagandă și negare, validează avertismentele economiștilor occidentali care susțin de luni bune că modelul de „Keynesianism militar” promovat de Moscova nu este sustenabil.

După invazia Ucrainei, bugetul rus a fost redirecționat masiv către industria de apărare: de la 3,6% din PIB în 2021, la peste 6,3% estimat pentru 2025 – depășind chiar și proporțiile din bugetul militar al SUA. Pe termen scurt, injecția bugetară a salvat indicatorii de creștere, dar a mascat prăbușirea capitalului uman și stagnarea productivității, scrie Fortune.

Războiul devorează forța de muncă a Rusiei

Peste un milion de ruși au părăsit țara, iar sute de mii au fost trimiși pe front, mulți fără să se mai întoarcă. În doar un an, între 2022 și 2023, numărul angajaților cu vârste între 16 și 35 de ani a scăzut cu 1,33 milioane – cea mai mare contracție demografică din ultimele două decenii. Analista Elina Ribakova, de la Institutul Peterson, descrie fenomenul ca pe un „joc de scaune muzicale” sinistru: salariile cresc doar în sectoarele legate de război, însă fără a genera dezvoltare reală.

Inflație accelerată, dobânzi uriașe, industrie în declin

Deși salariile în domeniile strategice au crescut, inflația le-a erodat rapid efectul. În 2024, rata inflației a atins 9,52%, în urcare față de 7,42% în anul precedent. În același timp, producția industrială aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,2% în termeni anuali – cel mai slab ritm din ultimii doi ani.

Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să ridice dobânda-cheie la 20% în luna iunie, semn clar că instrumentele clasice de stabilizare economică sunt deja epuizate. Iar previziunile pentru 2025 sunt sumbre: o creștere economică de maximum 2%.

Petrolul salvează temporar bugetul, dar nu schimbă direcția

Exporturile de energie continuă să reprezinte un pilon esențial al economiei ruse – aproape 20% din PIB provine din petrol și gaze. Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran a dus la o creștere temporară a prețului barilului, oferindu-i Kremlinului o gură de oxigen fiscală. Însă analiștii avertizează că acest „respiro” este fragil și temporar.

Sancțiunile și izolarea economică continuă să muște adânc

În ciuda unor speranțe generate de o retorică mai conciliantă din partea președintelui american Donald Trump, Rusia rămâne izolată de piețele de capital occidentale. Sancțiunile persistă, iar retragerea firmelor străine continuă să lase goluri greu de umplut în investiții, inovație și tehnologii critice.

Charles Kupchan, expert al Consiliului pentru Relații Externe, avertizează că orice relansare a legăturilor economice cu Occidentul va avea un cost politic major, inclusiv pentru Washington.

Un model economic epuizat și o societate în derivă

În spatele cifrelor și al indicatorilor, imaginea care se conturează este una sumbră: o economie captivă în logica războiului, în care prosperitatea pe termen scurt este cumpărată cu viitorul unei întregi societăți. Rusia își arde rezervele umane și financiare într-un conflict ale cărui costuri reale încep abia acum să devină vizibile – inclusiv pentru propriii decidenți.