Ecuația din spatele „Guvernului tehnic” anunțat de Nicușor Dan. Ce îl așteaptă pe Eugen Tomac

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, în încercarea de a debloca criza politică declanșată de demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan . Totuși, aritmetica parlamentară i-ar putea da mari bătăi de cap matematicianului de la Cotroceni. În condițiile în care PNL, USR și AUR refuză să susțină un executiv sprijinit de PSD , obținerea majorității necesare pentru învestirea cabinetului Tomac se anunță extrem de dificilă, explică analistul politic Cristian Hrițuc într-o analiză pentru „Adevărul”.

Eugen Tomac va avea la dispoziție, începând de vineri, un termen de 10 zile pentru a elabora programul de guvernare, a-și definitiva echipa ministerială și, poate cel mai important, pentru a negocia cu partidele parlamentare în vederea obținerii a cel puțin 234 de voturi necesare învestirii cabinetului pe care îl va propune. În cazul în care nu reușește să adune în spatele său o majoritate, există posibilitatea ca Eugen Tomac să renunțe la mandatul oferit de șeful statului.

Printre numele vehiculate pentru viitorul Executiv se regăsesc personalități cu experiență, precum Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe, Adrian Papahagi la Ministerul Culturii, Mihnea Motoc la Ministerul Apărării, Bogdan Drăgoi la Ministerul Finanțelor sau Radu Burnete, care ar putea ocupa funcția de viceprim-ministru.

„Probabilitatea este mai mare ca guvernul Tomac să nu treacă”

Totuși, calitatea cabinetului propus nu îi va garanta lui Eugen Tomac trecerea de votul Parlamentului, iar premisele în acest moment nu sunt deloc bune. Cu excepția PSD, niciun partid nu și-a anunțat public intenția de a pune umărul la învestirea unui asemenea guvern, cu toate că în mesajele transmise de USR se întrevăd anumite nuanțe.

„La prima vedere, din declarațiile PNL și din discuțiile de până acum, nu pare că din această zonă se pot aduna foarte multe voturi. Nu cred că va exista un vot masiv de partid sau o decizie clară a PNL și USR în acest moment, iar scenariul probabil este unul de voturi dispersate, parlamentari luați pe bucăți din PNL și USR, care s-ar putea adăuga celor de la PSD și AUR. În acest moment, Eugen Tomac ar putea trece doar cu voturile PSD și AUR. Rămâne de văzut dacă AUR își va menține poziția până la capăt, deși au existat declarații contradictorii, iar experiențele anterioare arată că astfel de poziționări se pot schimba în funcție de contextul politic. Per ansamblu, probabilitatea este mai mare ca guvernul Tomac să nu treacă decât să treacă, însă situația rămâne fluidă. Există proteste sindicale și o presiune socială ridicată, iar reformele necesare pentru a nu pierde fonduri din PNRR pot schimba rapid echilibrul politic în următoarele zile”, a explicat Cristian Hrițuc.

„Desemnarea lui Eugen Tomac, o consecință a lipsei de opțiuni”

În opinia lui Cristian Hrițuc, președintele Nicușor Dan nu avea foarte multe opțiuni, având în vedere configurația parlamentară, astfel că desemnarea consilierului său onorific în funcția de premier nu ar trebui privită ca un risc asumat de șeful statului.

AUR boicotează votul pentru desemnarea noului premier. Simion: „În fruntea țării trebuie să vină cei care au susținerea românilor”

„Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier nu este neapărat o asumare de risc, ci mai degrabă o consecință a lipsei de opțiuni. După căderea guvernului Bolojan, s-a creat o criză politică fără precedent, iar din punct de vedere al aritmeticii parlamentare existau practic doar două variante: fie PSD să preia guvernarea ca partid principal, fie să fie propus un alt nume, tehnocrat sau independent politic, pentru a evita o preluare directă", explică el.

Din discuțiile avute în ultimele săptămâni cu liderii principalelor partide, Nicușor Dan a luat în considerare și opțiunea desemnării unui premier cu adevărat tehnocrat, precum Delia Velculescu, însă până la urmă această opțiune a fost abandonată. Potrivit lui Cristian Hrițuc, numirea unui premier tehnocrat este foarte dificil de realizat în practică.

„Ideea unui premier tehnocrat pur sau a unui premier al meu este dificil de realizat în practică, deoarece presupune acceptarea unei responsabilități într-un guvern cu durată incertă. În general, experiența politică de negociere cântărește mai mult decât competența tehnică percepută, pentru că în politică promisiunile și pozițiile se pot schimba rapid", subliniază Hrițuc.

Mitul guvernului independent

Pe de altă parte, Cristian Hrițuc ține să demonteze mitul unui așa-numit guvern independent. Potrivit fostului consilier prezidențial, deși componenții unui cabinet nu dețin carnet de partid, aceștia depind până la urmă de o majoritate parlamentară.

„Conceptul de guvern independent politic nu există în realitate. Orice guvern depinde de o majoritate parlamentară pentru adoptarea fiecărei legi, iar fără această majoritate trebuie să negocieze constant fiecare act normativ. Contează nu doar miniștrii, ci și întreaga structură administrativă din subordine, de la secretari de stat până la directorii din instituțiile deconcentrate, ceea ce face imposibilă o independență reală față de politic. Legitimitatea unui guvern vine exclusiv din Parlament, iar fără o majoritate de aproximativ 255-260 de voturi, niciun executiv nu poate funcționa stabil. Chiar și persoanele foarte competente dintr-un astfel de guvern rămân dependente de această majoritate pentru fiecare proiect legislativ și pentru supraviețuirea politică", spune fostul consilier prezidențial.

Riscuri pe termen scurt și mediu

În altă ordine de idei, Cristian Hrițuc identifică un alt risc major. Pe fondul fragmentării parlamentare, există pericolul unor derapaje populiste, cu efecte negative asupra stabilității macroeconomice a României.

„Există în continuare riscul unor derapaje populiste în Parlament, așa cum s-a văzut și în episoade anterioare, inclusiv tentative de blocare a bugetului sau amendamente cu caracter populist. Pe măsură ce se apropie alegerile, astfel de tendințe tind să devină mai frecvente. Reformele dificile aflate pe masă, inclusiv salarizarea unitară, vor depinde integral de configurația parlamentară și de capacitatea de negociere a majorităților din Parlament", conchide Cristian Hrițuc.