Ei sunt CRIMINALII MORALI! Cum au scos PSD, ALDE și UDMR infractorii din pușcării prin modificarea în Parlament a legii recursului compensatoriu

Ei sunt CRIMINALII MORALI! Cum au scos PSD, ALDE și UDMR infractorii din pușcării prin modificarea în Parlament a legii recursului compensatoriu. Cum au scos PSD, ALDE și UDMR infractorii din pușcării prin modificarea în Parlament a legii recursului compensatoriu: Au redefinit condițiile necorespunzătoare și au introdus ca motive de eliberare mai rapidă igrasia sau lipsa temperaturii adecvate.

 Autorii de facto ai punerii în libertate a unor infractori periculoși, precum criminalii și violatorii, sunt parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care au introdus anul trecut o serie de modificări la proiectul de lege privind recursul compensatoriu, astfel încât condamnații la închisoare cu executare să se califice în număr cât mai mare la eliberare, dezvăluie G4Media.ro.

În urma măsurilor votate de majoritatea guvernamentală, au fost eliberați mai devreme din închisori peste 13.000 de infractori, dintre care aproape 11.000 au fost beneficiari direcți ai recursului compensatoriu. Dintre aceștia aproximativ 700 s-au întors deja din nou după gratii, 188 fiind condamnați pentru crime, violuri sau alte infracțiuni cu violență.

De ce mint cei de la PSD și Tudorel Toader când dau vina pe Guvernul Cioloș

Confruntați cu valul de crime și violuri comise de infractorii proaspăt eliberați din închisori, atât ministrul Justiției, Tudorel Toader, cât și social-democrații au început să arate cu degetul spre Guvernul Cioloș, pe care l-au acuzat că a inițiat proiectul legii recursului compensatoriu, numindu-l autorul de facto al scoaterii din pușcării a infractorilor periculoși.

Recursul compensatoriu a fost, într-adevăr, inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din octombrie 2016 (Mursic contra Croației), care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.

Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere. Primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună.

Măsurile adoptate de PSD, ALDE și UDMR în Parlament care au permis eliberarea în masă a criminalilor, violatorilor și tâlharilor

Proiectul a fost aprobat de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, în ședința în care a fost adoptată și OUG 13, și a fost înregistrat în aceeași zi la Senat pentru dezbatere în procedură de urgență.

Pe 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acea vreme de social-democratul Șerban Nicolae. Aici sunt adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri în favoarea infractorilor: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut:

”Se consideră executare a pedepsei într-un spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp / deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv” – autori: senatorii UDMR Csazar Karoly Zsolt și Tanczos Barna.

În aceeași zi de 13 martie, încălcând regulamentul Senatului care prevede ca un proiect dezbătut în comisie să aștepte minimum trei zile înainte de a fi supus votului în plen, legea intră în ședința de plen a Senatului și este adoptată. A fost înregistrat un singur vot împotrivă.

Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea.

Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare.

În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună:

”Pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare (…) se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată” – autori: deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică

În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost aceeași deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică:

Se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaț­iile următoare:

a) cazarea într-un spaț­iu mai mic sau egal cu 4mp/deț­inut, care se calculează, excluzând suprafaț­a grupurilor sanitare ­și a spaț­iilor de depozitare a alimentelor, prin împărț­irea suprafeț­ei totale a camerelor de deț­inere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.

b) lipsa accesului la activităț­i în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaț­ie;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilităț­ii de a folosi toaleta în privat ș­i de a se respecta normele sanitare de bază precum ­i a cerin­țelor de igienă.
f) existenta infiltra­țiilor, igrasiei ș­i mucegaiului în pere­ții camerelor de deten­ție.

Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor: cei care renunță la o parte din banii cuveniți pentru munca prestată în detenție sunt asimilați celor care prestează muncă neremunerată și, pentru două zile de muncă, câștigă o zi de libertate.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR). Printre cei care au votat actul normativ se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa.

Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Adevăratul stat paralel! Dezvăluiri uluitoare despre DIE, Mafia lui Ceaușescu! Ei conduc acum, din umbră, cini…

2 Noul arhiepiscop al Sucevei, Calinic, îi avertizează pe preoți să nu se implice în traficul de țigări și lemn

3 Porno-scandal de proporții în Parlamentul României

4 VIDEO Priviți aceste imagini din America!

5 Rău a ajuns Armata Română...