El este afaceristul care va primi de la Statul Român cele 46 de hectare de teren în cea mai scumpă zonă din București

El este afaceristul care va primi de la Statul Român cele 46 de hectare de teren în cea mai scumpă zonă din București

Proiectul legii prin care statul român cedează gratuit 46 de hectare de teren în cea mai scumpă zonă din București către Camera de Comerț și Industrie (CCIR) a fost votat miercuri de plenul Senatului. Rezultatul votului a fost 81 pentru, 38 contra și 2 abțineri. Cu doar o zi în urmă, proiectul primise raport favorabil de la Comisia economică, cu voturile PSD și PNL. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, ultimul hop înainte de promulgare.

Pe teren urmează să fie construit un megaproiect imobiliar dezvoltat cu grupul Iulius. În acest moment, terenul aparține statului (prin Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat) și e concesionat Camerei de Comerț.

Citiți mai jos un articol din 2018 publicat de Topiasi.ro :

Nu e nici primar, nici şef de Consiliu Judeţean, nu e nici şef de partid politic şi nici rector, dar a schimbat Iaşul cum n-a făcut-o nimeni din cei anterior enumeraţi. Iulian Dascălu a provocat două revoluţii "culturale" în Iaşul cel atât de prăfuit de politicieni. Prima dată a zgâlţâit oraşul în 2000, când a deschis Iulius Mall, văzut de mai toată lumea drept o oază în deşert. Consecinţă logică, mall-ul era prezentat atunci de Primărie, Prefectură şi alte autorităţi drept adevărat simbol al oraşului alături de Palatul Culturii şi Trei Ierarhi.


A doua revoluţie marca Dascălu a fost în 2012, la inaugurarea PALAS, un complex imobiliar cum nu are nici acum Bucureştiul. Adăugaţi cohorta de generali şi colonei de Securitate care-l înconjoară pe Dascălu, zidul pe care toţi politicienii importanţi îl fac în jurul său, relaţia privilegiată cu patriarhul Bisericii Ortodoxe şi investiţiile făcute (peste 600 milioane euro, cam cât o tranşă de la FMI) iar atunci veţi vedea cine este Iulian Dascălu: un semidoct (de multe ori când iese în public scapă "porumbei" de care râd şi pietenii săi, gen "am managiuit afacerea"), dar cu atâta trecere pe lângă oficiali încât în urma lui se închid dosare penale la comandă, se deschid altele tot la comandă, se schimbă legi, sentinţe, premierii îl servesc iar presa, mai ales cea cumpărată cu publicitate, îi înalţă statui.

Omul Securităţii?
Pentru foarte multă lume Iulian Dascălu e un mister. N-a apărut niciodată într-o emisiune tv, are apariţii publice rare şi atent pregătite de aparatul său de imagine, iar articolele de presă sunt vigilent verificate înainte de apariţie de biroul de marketing al Iulius cel întodeauna gata de un nou contract de publicitate atunci când ziariştii îndrăznesc mai mult decât se "cuvine". Şi totuşi cine e afaceristul care a inventat din nimic cea mai mare reţea de mall-uri din România şi care se bate cot la cot cu multinaţionale experte în domeniu?
Iulian Dascălu e un ieşean modest (părinţii săi sunt foşti muncitori la Moldomobila), născut într-un cartier muncitoresc (Bularga), un băiat care n-a făcut multă şcoală (la Revoluţie era expert cofetar, abia peste 10 ani comandându-şi o diplomă universitară) şi care a muncit în tinereţe pentru a-şi face un rost. A început în 1991 să facă mici afaceri, dar în ciuda eforturilor nu a reuşit să rupă gura târgului. Asta până în 1998 când pe statul său de plată apare primul general de Securitate iar afacerile îi explodează brusc.

iulian dascalu 1000
Ca să fie clar, un afacerist puternic reuşeşte cu greu să racoleze un securist de soi, foarte greu un colonel, dar mai nimeni nu poate pune mâna pe un general de Securitate. Mai ales pe unul de talia lui Gheorghe Atudoroaie, cel condamnat pentru omorârea şi incinerarea a peste 40 de timişoreni la Revoluţie. Ei bine, în 1998 Iulian Dascălu, un afacerist modest, l-a angajat oficial pe celebrul Atudoroaie, securist greu înainte de 1989 şi apoi transformat de regimul Iliescu în şef al Diviziei de Protecţie a SRI.
Foarte rapid s-au îngrămădit pe statele de plată ale lui Dascălu şi alţi generali sau colonei de Securitate (generalii Vasile Alexoae şi Tiberiu Simion, coloneii Huţanu, Dogaru, Mocanu şi Feraru sau primul şef al SRI Iaşi, Florin Vezeteu). E greu de crezut că o asemenea colecţie de oameni grei ai sistemului de informaţii, pile şi relaţii ajung doar din coincidenţă în slujba aceluiaşi afacerist. Şi n-am pomenit decât de o parte din toţi securiştii din jurul lui Dascălu.

Afaceri grele parcă aranjate cu mâna de un Dumnezeu numai al lui Dascălu
Având spatele asigurat de acest batalion de securişti, afacerile lui Dascălu lasă rapid cu gurile căscate pe toată lumea. Ieşeanul nostru cel modest, care habar n-avea în 1998 de cash-flow, yield, leasing imobiliar, scontări şi alte chestiuni de abecedar în business-ul cu mall-uri, obţine credite uriaşe, la care cei mai mulţi nici nu visează, apoi toarnă în 8 ani patru mall-uri uriaşe pentru România. Peste tot scandalurile inerente unor afaceri de asemenea anvergură sunt băgate sub preş de autorităţi, Dascălu ieşind imaculat după mega-afaceri în Iaşi, Timişoara, Cluj şi Suceava. Asta deşi a avut peste tot opozanţi extrem de puternici - la Iaşi s-a izbit de Dănuţ Prisecariu (patronul celui mai influent canal media local din acel moment - TELE M - şi prieten intim cu primarul şi cu şeful partidului de guvernământ la începuturile afacerilor lui Dascălu), la Timişoara a trecut peste "conţii" Cristescu (doi fraţi extrem de puternici, cotaţi de Forbes şi Capital între primii 10 bogătaşi ai ţării) iar la Cluj l-a bătut zgomotos pe Arpad Paszkany (patronul echipei de fotbal CFR Cluj era finanţatorul nr. 1 al primarului de Cluj şi un apropiat al lui Emil Boc, dar a trebuit să fugă din ţară pentru a nu fi arestat după ce a început războiul cu Dascălu)

ponta palas ias
Cea mai mare dovadă de putere a fost însă afacerea PALAS. De dragul lui Dascălu toţi şefii politici locali au făcut "drepţi" şi au comandat voturi peste voturi în favoarea PALAS-ului, toată directorimea Iaşului s-a făcut că nu vede nici o ilegalitate la PALAS (deşi au fost o droaie de încălcări ale legii), iar când afacerea a fost scoasă totuşi în afara legii de judecători însuşi premierul Victor Ponta a venit să taie panglica. Repetăm, premierul a venit să inaugureze o afacere declarată ilegală de trei curţi de apel din ţară. Asta este puterea lui Iulian Dascălu.
Neoficial se spune că în spatele afacerilor sale a stat permanent Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cel care ar fi introdus până la urmă în legalitate afacerea PALAS şi ar fi asigurat garanţiile uriaşe cerute de bănci. Deloc întâmplător, PF Daniel este văzut şi el de multă lume informată drept "om al Securităţii",

A făcut investiţii mai mari decât Primăria, universităţile şi spitalele la un loc
E greu de crezut dar într-un oraş de talia Iaşului Primăria, cele cinci universităţi de stat şi cele opt spitale cu adevărat importante nu adună împreună investiţii mai mari decât cele ale lui Dascălu. Cele patru Iulius Mall-uri, PALAS-ul de la Iaşi şi cel aflat acum în construcţie la Timişoara au înghiţit deja, oficial, mai mult de 600 milioane euro, cam cât o tranşă la FMI. Şi urmează încă 200 milioane euro certe, plus o investiţie colosală în pregătire - mega PALAS-ul de la Bucureşti (Dascălu a preluat 100.000 mp de spaţii expoziţionale la Romexpo şi negociază construcţii faraonice pe 34 de hectare în aceeaşi zonă)
Spre comparaţie, miniprimarul Iaşului, Mihai Chirica, nu e în stare de 3 ani să facă măcar o investiţie proprie.

Santier Palas
Ca urmare a investiţiilor făcute de firmele lui Dascălu la Iaşi au fost deschise şantiere unde au lucrat mii de ieşeni (alături de chinezi, sri lankezi ori nemţi) iar multe firme locale au avut rulaje consistent mai mari decât în mod normal (e drept că apoi suspect de multe din firmele ce au colaborat la aceste şantiere au ajuns în instanţă cerând insolvenţa sau achitarea unor cecuri fără acoperire). Coincidenţă, în acelaşi timp cu aceste şantiere mulţi politicieni locali au cunoscut o bunăstare bruscă - unii îşi luau cu bani cash apartamente sau terenuri, alţii limuzine, toţi având ca numitor comun votul decisiv în favoarea proiectelor lui Dascălu.
Totuşi, esenţial este pe final că în Iaşi au răsărit două mall-uri ce au schimbat fundamental conceptele de "shopping" şi "life styl" în oraş.

În bani, statul a câştigat foarte puţin. Politicienii susţin însă că "Iaşul a fost salvat" de Dascălu
În urma construirii Iulius Mall proprietara terenului de acolo - Universitatea Tehnică - a câştigat sume derizorii în comparaţie cu dimensiunea afacerii. Statul a cedat o cantină mizerabilă şi un teren foarte valoros dar nefructificat defel primind la schimb câteva zeci de mii de euro anual.
Reţeta a fost un pic îmbunătăţită în cazul PALAS: Primăria a cedat aici 12 ha ultracentrale pentru care a primit din 2010 până în 2017 redevenţe de 3,2 milioane euro. Alte 11 milioane euro au fost plătite de grupul Iulius pentru taxe, impozite şi autorizaţii.
Strict d.p.d.v. contabil, statul a făcut o afacere catastrofală. Marele câştig al Iaşului este însă "revoluţia" produsă de investiţiile lui Dascălu. PALAS-ul a devenit un adevărat motor de dezvoltare economică generând direct şi indirect peste 15.000 de locuri de muncă, majoritatea bine şi foarte bine plătite (ex: explozia IT a fost stimulată de apariţia birourilor de la PALAS).
PALAS-ul a devenit şi principalul punct turistic al Iaşului. "Avem deja turism extern organizat. Sunt curse de la Chişinău, spre exemplu, care nu vin spre Iaşi ci spre PALAS. Turiştii vin aici ca la Dubai", declara acum un an unul din cei mai influenţi promotori ai turismului din Iaşi, Florin Bărhălescu.
Ca o consecinţă a exploziei economice, politicienii locali au şi proclamat că "Iaşul a fost salvat de Dascălu. Fără PALAS şi Aeroport acum eram un pic mai puţin rău decât Vasluiul şi Botoşaniul".

palas iasi

Are "74 hectare de mall"
Potrivit propagandei oficiale, Iulian Dascălu avea "42 hectare de mall" înainte de inaugurarea PALAS, deci a ajuns acum la 74 de "hectare de mall". De fapt e vorba de "doar" 254.000 mp de mall închiriabili plus alţi 121.000 mp de birouri clasa A.
Are însă şi credite consistente. DIn informaţiile noastre în acest moment mai are de returnat băncilor minim 340.000.000 euro.
Totuşi... La un preţ de 5000 euro pe mp de spaţiu comercial şi 2700 euro pe mp de birou, cât se vehiculează acum pe piaţa centrelor comerciale de top, rezultă că Dascălu are de unde acoperi lejer toate datoriile şi tot ar rămâne cu un munte de bani.

Este deja miliardar în euro
Pe baza coeficienţilor folosiţi la cele mai recente vânzări de mall performant şi clădiri de birouri de top din România am estimat că Iulian Dascălu a devenit deja miliardar în euro (detalii aici https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/16629-doi-frati-din-bacau-confirma-ca-dascalu-e-miliardar-in-euro.html ). Iar asta luînd în considerare doar activele prezente, deci fără a socoti PALAS-ul de la Timişoara (de 2 ori mai mare decât cel din Iaşi, adică 100.000 mp de spaţii comerciale şi 131.000 mp de birouri clasa A) sau giganticul proiect de la Bucureşti (acolo se preconizează un PALAS ce va trece singur de un MILIARD de euro).
Ca o dovadă că business-urile lui Dascălu au performat spectaculos şi au scăpat de riscurile imediate ale acestui tip de business, un fond sud-african a cumpărat în 2016 jumătate din reţeaua Iulius Mall. Orficial nu se ştiu detaliile tranzacţiei, dar crâmpeie de informaţii puse cap la cap au arătat ce tun a dat Dascălu. Aparent, sud-africanii i-ar fi achitat ieşeanului 225 milioane euro, bani care s-ar fi dus însă într-un fond special. Sud-africanii ar fi pus apoi încă 225.000.000 euro iar din toţi aceşti bani ar fi finanţate OpenVille Timişoara (PALAS-ul de acolo), miniPALAS-ul de la Cluj (25.000 mp de birouri plus apartamente), operaţiunile de la Bucureşti plus extinderea în străinătate a reţelei IUlius Mall.
Bonus, băncile care au acordat Iulius Group un credit de 220.000.000 euro în 2016 au acceptat să nu tragă nici un cent din sumele vărsate de sud-africani. Atât de solid este business-ul Iulius Mall.

INAUGURARE OPENVILLE 22 resize
O altă dovadă, poate cea mai clară, că Dascălu poate fi trecut oficial în selectul grup al miliardarilor în euro, este anunţul confirmat de Finanţe că firma sa amiral, Iulius Holding, a făcut în 2017 un profit de, atenţie, 787 milioane lei. Adică aproape 170 milioane euro, profit raportat într-un singur an pe o singură firmă (detalii aici https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/16675-o-firm%C4%83-a-lui-dasc%C4%83lu-a-facut-profit-de-787-milioane-lei-%C3%AEn-2017,-sustine-ministerul-de-finante.html ).


**************************

Istoria romanţată
iuiandascalu001Presa plătită din greu de firmele grupului Iulius a povestit de multe ori cu duioşie că Iulian Dascălu a plecat de jos tare, provenind dintr-o familie de muncitori necăjiţi ce au primit de la statul comunist un apartament în cartierul ghetou Bularga.
A absolvit liceul la Economic nr. 2 cu specialitatea cofetar, lucru recunoscut public: "Pana in '90 am lucrat la Unirea. Am fost cofetar. Eram expert in prajituri", a declarat Dascălu. De armată s-a "fofilat" - "probleme cu coloana şi stomacul", asta deşi făcea karate şi încă la un nivel înalt. ”Am centura neagra, dar numai un un dan", s-a lăudat el.

Prima afacere: croitorie
Prima sa intrare în afaceri a fost croitoria. "Coseam kimono-uri, embleme, rucsaci speciali, orice. Ce sa fac, castigam un ban!", a povestit în trecut Dascălu unei publicaţii ce a acceptat să-i facă imagine. Potrivit propriilor mărturisiri, Revoluţia l-a prins cu 2.000 de dolari în buzunar. Avea 21 de ani şi nici un fel de relaţii politice sau de afaceri. Nu avea studii superioare şi habar n-avea de bănci, shopping, mall sau cash flow. Dar avea spirit de afacerist aşa că a început, ca mulţi alţi români, să comercializeze produse aduse din Turcia. A simţit însă rapid că piaţa imobiliară era un rai nedescoperit aşa că s-a apropiat de şefele cooperativelor, proprietarii din acea vreme a spaţiilor comerciale.

Prima lovitură - Munca Invalizilor
Cooperativele dădeau atunci spaţii la preţuri de nimic, nu ştiau deloc să aprecieze valoarea unui spaţiu comercial şi mulţi intreprinzători au făcut avere în primii ani după Revoluţie în magazine luate la 1 leu metrul pătrat de la nu ştiu ce cooperaţie", a explicat Dascălu. Prima sa lovitură a fost spaţiul unde este acum Casa Pensiilor.
A luat spaţii şi de la Primărie, tot cam pe doi lei, atunci apărând lanţul de magazine de încălţăminte Iulius. Afacerea era simplă – lua piele de la COMTOM TOMEŞTI, o dădea fabricilor de încălţăminte, primea la schimb pantofi şi-i vindea prin propria reţea. Businessul era profitabil, dar nu spectaculos, Iulian Dascălu ieşind doar puţin în faţă. Patronul Tehnoton, Maricel Popa (actual şef al PSD Iaşi şi al CJ Iaşi) zice însă că l-a remarcat încă de atunci: a revoluţionat comerţul ieşean. Închipuiţi-vă că în 1992 trimitea pe banii săi la mare vânzătorii cei mai buni”. De succes sau nu, cert e că vânzarea de încălţăminte a murit brusc în 1997, Dascălu nedorind niciodată să spună de ce. Sigur este că banii rămaşi i-a investit în spaţiul luat de la Munca Invalizilor şi aşa a apărut acolo primul centrul comercial Iulius.

A doua lovitură a dat-o la Timişoara
După ce a deschis acest mini mall Dascălu s-a mutat brusc la Timişoara şi a deschis un en-gros. "Abia începeau să apară prin ţară. Am ochit niste hale la marginea Timişoarei şi aşa a apărut Complexul Terra. Am luat 5.000 de mp şi apoi încă 3.000. Era o mahala nenorocită, dar Terra a ridicat mult cota de interes a zonei, acum e populată cu sute de comercianţi. Complexul e un fel de Siraj dar cu o treaptă mai sus", declara în 2005 Dascălu.
De ce a făcut afacerea în Timişoara şi nu în Iaşi? de ce un en-gros şi nu un alt mini mall? nu a explicat niciodată. Cert este însă că la scurt timp patronul Iulius l-a racolat pe generalul de Securitate Atudoroaie, cel condamnat pentru omorârea şi incinerarea a peste 40 de timişoreni la Revoluţie. Fix după această achiziţie, afacerile lui Iulius au început să galopeze în Banat. Tot din acea vreme Dascălu a pus ochii pe un teren semicentral din Timişoara, pe care Societate de Radiocomunicaţii avea instalate mai multe antene.

Explodează brusc în 1998
Chiar şi cu acest centru en-gros Dascălu rămăsese încă un om de afaceri mic şi necunoscut. A erupt însă brusc în 1998 când a apărut ca potenţial cumpărător al acţiunilor de la SC Alimentara SA, firmă cu o puzderie de spaţii comerciale amplasate în zone centrale ale oraşului. SC Alimentara SA a fost preluată însă destul de dubios de Dănuţ Prisecariu, şi el un necunoscut la acea vreme.
Dupa aceea a început să se audă din ce în ce mai mult de Iulian Dascălu. Primul semnal că eroul nostru începe să conteze apare atunci când este înfiinţată firma Linia Verde, în care acţionar erau un grec destul de înfipt în afacerile locale ale acelor vremuri dar fugit ulterior din România pentru diverse infracţiuni economice. Coacţionari erau Iulian Dascălu, Alexandru Gagea (şef al Romtelecom) şi, atenţie, un alt grec, Dimitrios Fourlemadis, presedintele Centrului Cultural Elen. Dascălu a simţit imediat că aceasta era şansa sa: Fourlemadis era un apropiat al Mitropolitului Daniel şi avea o rudă în board-ul unei mari bănci greceşti.

Simirad a chemat consilierii pe 3 ianuarie ca să aprobe un mall lângă WTC
Revoluţionar, Dascălu a venit în 1998 cu ideea construirii unui mall în plin centrul Iaşului, vis-a-vis de World Trade Center. Primarul de atunci, ultraconservatorul Simirad, l-a susţinut entuziast, mergând până la a chema consilierii locali pe 3 ianuarie 1999 să voteze acest proiect. Investiţia a picat însă din cauza opoziţiei prefectului Florin Vitan, care nu a dorit distrugerea parcului din zonă.
Ca să se revanşeze Simirad a încercat să-l ajute cu o intrare de anvergură pe lângă un israelian extrem de bogat – Fredi

Robinson, producător de materiale de construcţii, însă acesta a refuzat să-i acorde lui Dascălu dreptul a fi unic importator.
Deloc descurajat, Dascălu s-a reorientat spre cantina din campusul Tudor Vladimirescu. Imediat Universitate Tehnică a simţit nevoia să organizeze o licitaţie, iar Iulius Group a câştigat. Singurul său concurent a contestat licitaţia şi brusc a dat de belele, ajungând rapid la puşcărie. A acuzat manevre ale lui Dascălu, dar nimeni nu a ţinut cont de protestele sale, aşa că Iulius Group a deschis şantierul. Cum nu erau bani a intervenit Dimitrios Fourlemadis, consilierul mitropolitului Daniel. El (Fourlemadis - n.n.) s-a oferit pur şi simplu să mă susţină în obţinerea unui credit de la Banca Naţională a Greciei, fără de care nu s-ar fi construit Mall la Iaşi", a povestit ulterior Dascălu.
Ce nu se ştie este că în momentul negocierii creditului Banca Naţională a Greciei nu avea nici măcar o reprezentanţă în România, deschizând abia la data semnării contractului o sucursală, fapt care spune multe.

Iulius Mall Iasi1

Primul mall, la Iasi
Cu viitorul ministrul al Educaţiei şi şef al Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, diriginte de şantier lucrările merg repede iar în 2000 Dascălu a inaugurat primul Mall. Succesul a fost imediat, proprietatea sa fiind prezentată de mai toate autorităţile locale drept un simbol al Iaşului, alături de Palatul Culturii şi biserica Trei Ierarhi.
La sfârşitul anului 2000 Iulian Dascălu face al doilea pas mare: închiriază (concesionează) de la guvernul Isărescu terenul semicentral din Timişoara pe care societatea de Radiocomunicaţii avea nişte antene. Modalitatea de preluare a terenului a fost intens acuzată de PSD Timişoara în campania electorală şi prezentată ca fiind caz flagrant de corupţie marca CDR. Numai că la scurt timp de la instalarea guvernului său, PSD uită acuzaţiile iar Dascălu cumpără terenul respectiv la un preţ sub cel al pieţei. Imediat vinde Primăriei Timişoara o bucată din teren la un preţ de 3 ori mai mari plus obligativitatea de a se muta antenele, pe cheltuiala bugetului local.

Scamatorii cu spaţii şi datorii şterse de PSD
Acelaşi guvern PSD a fost extrem de generos cu Dascălu şi la Iaşi. În 2002 şi 2003 patronul frumuşel convinge administratoarele a două cooperative să îi vândă la preţuri foarte mici spaţiile în care acum stau Casa de Pensii şi Direcţia Locală de Finanţe. Cu complicitatea şefilor celor două direcţii menţionate, dar şi a şefului Direcţiei Generale de Finanţe, Dascălu scapă de datorii de 1,5 milioane dolari către stat, datorii compensate prin acordarea acestor spaţii.

iulius mall 700x336

Mall-ul din Timişoara a mers mai greu
Dacă la Iaşi lucrurile au mers brici, PSD-ul fiind de mare ajutor, la Timişoara a fost mai greu. Mall-ul de aici s-a deschis abia în septembrie 2005, BCR acceptând destul de greu să finanţeze investiţia. La nivel de zvon se spune că Ristea Priboi, consilierul premierului Adrian Năstase, este cel care a convins banca de stat să acorde creditul atât de necesar. "Mall-ul de aici a fost de patru ori mai scump decat mall-ul din Iasi. La Iaşi am construit cu 200 de euro/mp, la Timişoara cu 600/mp", a povestit ulterior patronul Iulius Group.

Ulterior Dascălu a contractat încă două credite pentru extinderi ale mall-ului de acolo ajungând, potrivit propriilor declaraţii, la o investiţie de 105 milioane euro la Timişoara. Iulius-ul de acolo este însă cel mai performant din reţea generând cele mai mari încasări ale vreunui mall din afara Bucureștiului și fiind pe locul 3 național.
În 2008 Dascălu promitea şi construirea a 270 de apartamente în Timişoara, dar venirea crizei a îngropat acest proiect.


Scandal cât casa la Cluj
iuliandacaluiuluismallsv A urmat extinderea de la Cluj. Aici CJ scosese la licitaţie concesionarea unui teren relativ central special pentru construirea unui mall. Bătălia s-a dat între Dascălu şi afaceristul local Arpad Paszkany. Clujeanul era un afacerist foarte tare, cu legături foarte bune în lumea serviciilor secrete. Totuşi Dascălu a reuşit să-l bată în deplasare şi să obţină terenul râvnit. Paszkany a acuzat imediat trucarea licitaţiei de către PNL (partid ce-l sprijinea pe Dascălu), a depus memorii peste tot iar un astfel de document i l-a trimis şi lui Traian Băsescu.
Preşedintele s-a folosit apoi de reclamaţiile la adresa lui Dascălu pentru a denunţa corupţia din justiţie şi administraţie, dar terenul pentru mall a rămas la Iulius Group. Reacţia celor mai mulţi oameni de afaceri locali a fost unanimă: „e clar, e omul sistemului, altfel nu putea să-l bată pe Paskany”. Dascălu a evitat însă de fiecare dată să comenteze minunile care se ţineau scai de ele şi-l purtau din succes în succes. Mall-ul din Cluj a fost inaugurat în 2007 iar acum e printre cele mai performante din provincie.

Singurul mall fără scandal, dar poate şi mai dubios, e cel de la Suceava
Sătul poate de scandalurile pe care le-a avut la Iaşi, Timişoara şi Suceava, Iulian Dascălu a cumpărat "pe şestache" 13 ha la marginea Sucevei după o licitaţie de care n-a ştiut nimeni (statul să trăiască). Aici a inaugurat în 2008 un mall de două ori mai mare decât cel de la Iaşi dar de două ori mai gol.
Bizareria de aici este că Dascălu cel atât de puternic încât să-i bată la ei acasă pe Paszkany sau fraţii Cristescu a simţit brusc nevoia să se asocieze cu cineva la Suceava, oraş unde nu avea concurenţă de temut. Aşa că a cedat 35% din acţiunile Iulius Mall Suceava unui fost prezentator de emisiuni la PRO TV, un afacerist fără istoric dar indicat de surse din piaţă ca fiind "omul ruşilor". Deloc întâmplător, în 2011, când nu mai existau bani pentru PALAS, a apărut zvonul că Dascălu a vândut Iulius-ul din Suceava către ruşi, aceasta fiind originea fondurilor cu care s-a forţat terminarea şantierului de la Palatul Culturii. Vânzarea a fost confirmată formal atunci de mai multe firme ce operau la Suceava dar în scriptele oficiale, Dascălu apare de ani buni ca proprietar pe 100% din acțiuni.

Cel mai mare scandal – PALAS Iaşi

iulian dascalu
Afacerea care a arătat însă cel mai clar cine este Iulian Dascălu, dar mai ales ce tari sunt cei din spatele lui, este megatunul PALAS. Între Crăciunul şi revelionul 2004 primarul Nichita îi chema pe consilierii locali să voteze un proiect botezat pe atunci Madison. 12 ha teren ultracentrale urmau a fi cedate, fără licitaţie şi după o pseudo evaluare a terenului, către firma Iulius Group. Schema a fost contestată zgomotos de un rival de afaceri al lui Dascălu, Dănuţ Prisecariu. Acesta a invocat lipsa oricăror garanţii bancare, lipsa licitaţiei şi subevaluarea terenului, dar nimeni nu l-a luat în seamă.
Primarul PSD Gheorghe Nichita, liderul PNL Iaşi Relu Fenechiu şi şeful PD Iaşi, Dan Cârlan au făcut suspect de prompt zid în jurul lui Dascălu şi au votat la foc automat orice trebuia pentru a impulsiona proiectul. (în ciuda divergenţelor teribile care-i separau, cei 3 politicieni şi credincioşii lor au sprijinit de fiecare dat când a fost nevoie PALAS-ul)

Peste numai 3 luni lui Dănuţ Prisecariu i se deschiderea dosar de către DNA, dosar recunoscut apoi de aproape toţi politicienii şi afaceriştii importanţi ai Iaşului drept comandă şi cusut cu multă aţă albă. Logic, dosarul a şi fost desfiinţat apoi de judecători.
Tocmai când credea că va avea linişte la PALAS după executarea lui Prisecariu, Dascălu s-a trezit cu un adversar şi mai şi: Zaharia Schrotter. Acesta s-a ţinut scai de Dascălu şi a reclamat PALAS-ul peste tot, iar repede s-a deschis şi un dosar la DNA.

La piovra vs UE
Deşi se simţea de pe Lună că afacerea pute, procurorii DNA s-au scărpinat după urechi, au cerut expertize peste expertize, iar după cinci ani au dat verdictul: primarul Gheorghe Nichita a comis infracţiuni dar faptele s-au prescris. Între timp Dănuţ Prisecariu a reclamat şi el în instanţă afacerea iar bomba a explodat pe 18 noiembrie 2010: Curtea de Apel Oradea a decis, definitiv şi irevocabil, că afacerea PALAS e ilegală deoarece "nu s-a urmărit interesul public".
În orice ţară din UE o astfel de sentinţă ar fi îngropat totul, dar Iaşul pare să nu fie din UE. Lucrările au continuat pe şantier fără ca vreo autoritate locală sau centrală să se scandalizeze. A mai venit o sentinţă definitivă şi irevocabilă, cea a Curţii de Apel Iaşi, care consfinţea ilegalitatea construirii a cinci clădiri din perimetrul PALAS. Dar şi această sentinţă a fost ignorată de autorităţi. Motiv pentru unii ziarişti din Bucureşti să concluzioneze că la Iaşi "se joacă Hora Unirii cu iz mafiot". A venit apoi o a treia sentinţă definitivă şi revocabilă, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, care consfinţea ilegalitatea PALAS-ului, dar iarăşi Prefectura, Inspectoratul în Construcţii şi alte autorităţi s-au făcut că plouă.
În ciuda sentinţelor judecătoreşti, premierul Victor Ponta a venit la sfârşitul lui mai 2012 să taie panglica de inaugurare la PALAS. Ulterior, la intervenţia decisivă a patriarhului, s-a găsit o cale excepţională prin care sentinţele definitive şi irevocabile au fost aruncate la coş iar PALAS-ul proclamat alb şi imaculat.

Patriarhul a mers special pentru a-l cununa în Italia

dascalu nunta
Una din explicaţiile sigure ale minunilor necontenite ce-l însoţesc pe Iulian Dascălu este prezenţa masivă în staff-ul său a unor foşti angajaţi importanţi ai Securităţii sau ai SRI. O altă explicaţie la fel de sigură este protecţia arătată făţiş de patriarhul BOR, el însuşi personaj bănuit, cu destule indicii, ca fiind om al Securităţii. Ca o dovadă a relaţiei excepţionale pe care cu patronul Iulius Group, PF Daniel a mers în Italia în 2007 nu pentru a se întâlni cu Papa ori pentru a vizita vreo comunitate ortodoxă de acolo ci pentru a oficia personal ceremonia de căsătorie a "regelui mall-urilor"

Cadou de nuntă: dosar delicat închis parcă la comandă
Reclamat de zor la Iaşi, Cluj şi Timişoara, Dascălu a fost luat formal la întrebări de procurori. De fiecare dată însă a scăpat curat-curăţel, dosarele închizându-se fără nici un fel de vâlvă.
Unul din cele mai evidente cazuri în care "sistemul" l-a servit pe Dascălu s-a consumat în 2006 când s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva afaceristului ieşean. Reclamanţi erau extrem de influenţii afacerişti Zaharia Schrotter şi Dănuţ Priisecariu. În 2007, cu fix o lună înaintea nunţii magnatului ieşean, şeful de atunci al DNA Iaşi, Liviu Ionaşcu a dispus scoaterea de sub urmărire penală a bossului de la Iulius în cazul PALAS.

A revoluţionat shop-ingul, a săltat copios economia
Dincolo de toate rămâne faptul că Iulian Dascălu a schimbat profund conceptele de "shoping" și "life style". Peste tot pe unde a trecut a lăsat în urmă o adevărată "occidentalizare", centrele sale comerciale fiind un adevărat reper în comunitate, fie că e vorba de Iaşi, Cluj sau Timişoara. Foarte important e şi că Dascălu nu a preluat active de la stat pe care să le fi coafat şi scos iar pe piaţă ci a construit totul de la zero.
Sprijinite totuși de stat, business-urile sale au dezvoltat copios economiile locale. Rezultatele spectaculoase de la Iaşi, Cluj şi Timişoara au făcut ca Dascălu să ajungă o "ancoră" pe care se bat toţi primarii să o aibă în oraşele lor.


Citește și:

populare
astăzi

1 „Atâția sâni am, atâția se văd. Parcă e mai rău să nu ai”

2 Injecția care rezolvă cea mai mare problemă a bărbaților, în pat. Medicii spun că nu are efecte secundare, iar rezultatul este garantat VIDEO

3 „Suntem deja aici. România nu va trebui să lupte ca Ucraina”

4 Foarte interesante amănunte!

5 „Gustul” manelelor și „lecția de manipulare a maselor cu Chris Martin”