Eliminarea timbrului de mediu ar putea crea probleme României în ceea ce privește poluarea, având în vedere vechimea parcului auto și angajamentele țării de a se conforma la standardele europene de mediu, susține Daniel Anghel, tax partner PwC România.

"Chiar dacă în zona optimistă ar putea fi văzută ca un lucru bun, din perspectiva strict a poluării și a obligațiilor de mediu pe care România le are nu este tocmai un lucru foarte bun. Majoritatea statelor membre au o astfel de legislație, fie că se numește taxă de timbru, taxă de înregistrare sau de înmatriculare. Numai că România înregistrează o cotă de 1 la 4, un autoturism nou pentru patru autoturisme second-hand, și, mai mult, vârsta parcului din România depășește 13 ani, față de 8 ani media în UE", a explicat miercuri reprezentantul PwC.

În plus, Daniel Anghel se întreabă de unde se vor găsi banii necesari pentru programele de mediu care să vină să ajute protecția mediului, în contextul în care România are obligația de a se conforma la targetul din 2020, de 25 de grame dioxid de carbon pe metrul cub de aer.

Mai mult, Guvernul nu mai încasează timbrul de mediu, dar are obligația de a rambursa taxe încasate anterior cu încălcarea legislației europene.

"Taxa de timbru aducea 560 — 600 de milioane de lei pe an la bugetul Fondului de Mediu, iar Guvernul trebuie să ramburseze 6,5 miliarde de lei, taxe de timbru neconforme cu legislația UE", a mai spus Anghel, întrebându-se de unde se vor obține banii necesari în acest scop.

Timbrul de mediu pentru autovehicule a fost inclus în cele 102 taxe nefiscale eliminate de la 1 februarie.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană.

AGERPRES