Generalul (r) Ștefan Dănilă, fostul șef al armatei române, și generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, pentru „Adevărul”, cum ar arăta pentru România și NATO o confruntare militară cu Rusia și în ce măsură mai poate fi aceasta evitată.

Regatul Unit se pregătește deja pentru o confruntare pe viață și pe moarte, iar adversara este numită cu subiect și predicat. În faţa a ceea ce britanicii numesc amenințarea rusească, șeful Statului Major al armatei britanice, Richard Knighton, a făcut apel luni, 15 decembrie, la „rezilienţă naţională”.

Richard Knighton a susținut că puterea militară a Rusiei este în creștere, dar a promis și că britanicii vor fi întotdeauna în prima linie de apărare a NATO. El a subliniat și că întreaga societate britanică trebuie pregătită să reziste.

Semnale cumplite dinspre Londra și Paris

„Situația este mai periculoasă decât în tot timpul carierei mele, iar prețul păcii este în creștere. Fiii și fiicele, colegii. Veteranii… vor avea cu toții un rol de jucat. Să construim, s servim. Și, dacă este necesar, să luptăm. Și mai multe familii vor ști ce înseamnă sacrificiul pentru națiunea noastre”, a declarat Knighton, potrivit Sky News .

Declarațiile sale nu sunt singulare. Cu o lună în urmă, șeful Statului Major al Apărării din Franța, generalul Fabien Mandon, a făcut o afirmație șocantă, criticată de o bună parte a presei franceze și nu numai. Generalul Mandon a spus cu subiect și predicat că Franța trebuie să fie pregătită să-și piardă copiii în război.

„Avem toate cunoștințele, toată forța economică și demografică pentru a descuraja regimul de la Moscova să încerce să meargă mai departe. Ceea ce ne lipsește - și aici aveți un rol major - este forța de spirit de a accepta suferința pentru a proteja cine suntem. Dacă țara noastră dă înapoi pentru că nu este pregătită să accepte - să fim sinceri - să-și piardă copiii, să sufere economic pentru că producția de apărare va avea prioritate, atunci suntem în pericol”, a spus Fabien Mandonl, potrivit France24 .

Anterior, dintre politicienii importanți, președintele Franței, Emmanuel Macron, dar și cancelarul german Friedrich Merz, au făcut anunțuri asemănătoare. Primul este în avangardă și a venit cu ideea ca trupele NATO să fie trimise în Ucraina. Analiști militari, șefi ai serviciilor de informații și politicieni din mai multe țări au avertizat că ne îndreptăm spre o coliziune cu Rusia, care apare tot mai probabilă.

Ce cred generalii români

Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al armatei române, între 2011 și 2015, și generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, analizează, pentru „Adevărul”, riscurile privind un război între NATO și Rusia și pe cele la adresa României.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu consideră că apelul șefului Statului Major al armatei britanice, Richard Knighton, la „rezilienţă naţională” nu trebuie înțeles ca un pas spre război.

„El trebuie să convingă, pe de-o parte, investițiile în apărare și trebuie să-i convingă pe britanici că, dacă este cazul, trebuie să realizeze și prin forțele armate ale Marii Britanii postura de apărare și descurajarea NATO. Să nu uităm că un grup de luptă are ca națiune-cadru Marea Britanie, în statele Baltice”, explică generalul Virgil Bălăceanu.

De ce un război Rusia – NATO nu ar avantaja pe nimeni

În opinia sa, riscul ca NATO să intre în război cu Rusia este mic, însă atâta timp cât nu este egal cu zero, toate statele membre ale alianței trebuie să își pregătească postura defensivă.

„Războiul este, deocamdată, în Ucraina, iar părerea mea e că va rămâne în Ucraina. Nu putem să mergem pe un scenariu în care Federația Rusă ar duce două războaie, împotriva Ucrainei și împotriva NATO. E greu de crezut că Federația Rusă, care nu reușește, după patru ani de război, să înfrângă Ucraina, să reușească să învingă NATO”, susține generalul Bălăceanu.

Dacă mulți experți vorbesc despre provocări fățișe ale Rusiei, generalul Virgil Bălăceanu are o altă părere.

„Nu aș spune că vedem niște provocări directe la adresa NATO. În definitiv, ambele părți, atât Federația Rusă, cât și NATO, sunt foarte atente să nu se ajungă la incidente majore sau la situații grave care să ducă la un conflict direct militar. Aceasta este realitatea. Dincolo de războiul hibrid care este și va fi prezent mai ales pe granița de Est, nu putem să trecem în mod direct de la un război hibrid la un război clasic”, consideră generalul Bălăceanu.

Cum ar arăta un război la care ar lua parte și România

Nici generalul Ștefan Dănilă nu vede un conflict militar inevitabil între Rusia și statele europene.

„Eu nu cred că Rusia sau NATO vor un război. Ar fi un război în care chiar dacă NATO este superioară, riscurile ar fi uriașe. Și ar fi riscuri enorme pentru ambele părți, toată lumea este conștientă de asta. Nu merită pentru nimeni”, punctează fostul șef al armatei române.

În opinia generalului Ștefan Dănilă, chiar dacă s-ar ajunge într-o situație extremă ca războiul să escaladeze, ar fi greșit să ne așteptăm ca tancurile Rusiei să ajungă la Paris și Berlin.

„Dacă s-ar ajunge la așa ceva, deși personal nu cred că se va ajunge, cred că am avea mai degrabă lovituri punctuale, cât mai precise, de ambele părți, asupra unor obiective militare și vitale ale adversarului. În niciun caz nu ar fi un război ca în Ucraina. NATO nu e Ucraina, iar rușii știu bine acest lucru și cred că vor acționa în consecință, adică vor evita orice confruntare directă”, adaugă generalul.

În ce privește România, generalul Ștefan Dănilă nu vede un pericol iminent. Scenariul unei invazii rusești nu este de luat în calcul, spune el. „Ne gândim la o invazie terestră, ne gândim la atacuri cu drone, ne gândim la atacuri cu rachete, ne gândim la destabilizare, la acțiuni destabilizatoare. Este foarte diferit scenariul în funcție de ce ne așteptăm. O invazie terestră, din punctul meu de vedere, este o fantasmă. Cum spuneam, într-un asemenea război am avea mai degrabă lovituri bine calculate asupra unor ținte importante, nu lupte în tranșee și nici confruntări ale infanteriei și ale tancurilor. E bine însă să fim pregătiți pentru orice situație, dar eu zic că lumea are totuși inteligența de a evita o confruntare majoră”, mai spune generalul.

Ce soluții avem să prevenim războiul

Generalul Ștefan Dănilă s-a referit și la soluțiile pe care le au România și celelalte state NATO pentru a se asigura că un război cu Rusia rămâne o simplă ficțiune. În opinia sa, este nevoie de o readaptare a industriei de apărare și de investiții serioase. Generalul Dănilă consideră că programul european de investiții SAFE vine ca o mănușă, dar este realist.

„Cred că există multă bună intenție. Suntem în situația în care ne dorim să preluăm cât mai mult din aceste fonduri pentru investiții în industria de apărare, dar încă nu este foarte clar ce putem să facem în timpul ăsta scurt, pentru că este foarte greu să-ți dezvolți capacități de apărare pe care tu nu le ai, capacități industriale pe care nu le ai să le faci de la zero. Există totuși și unele premise pozitive, adică am văzut acel acord, încă nu-mi este clar dacă este acord, dacă este contract, ce s-a realizat cu Rheinmetall pentru fabrica de pulberi. Vom vedea ce se va mai realiza cu producția de armament individual, dar există totuși unele posibilități. Și așa am înțeles că majoritatea fondurilor SAFE vor fi direcționate către investiții în industria de apărare românească”, adaugă generalul Dănilă.

Să uităm de scenariile Războiului Rece

Și generalul Virgil Bălăceanu crede că, în cazul, puțin probabil, în care s-ar ajunge la un război între NATO și Rusia, scenariul ar fi diferit față de cel din Ucraina. Iar acest lucru ar fi valabil și în cazul în care România ar fi atacată.

„Nu putem să mergem pe tipicul scenariilor de război din perioada Războiului Rece, a acelei ofensive a organizației Tratatului de la Varșovia până la Marea Mânecii sau invers, să ne gândim ofensiva NATO până dincolo de Moscova, înspre Urali. Lucrurile s-au schimbat. Dar în această schimbare nu trebuie uitată o realitate. Noi suntem pe granița de est a NATO și suntem stat din prima linie. Ca atare, trebuie să luăm în calcul orice scenariu de atac al Federației Ruse, să mă pregătesc, să-mi dezvolt structura de forțe, să-mi realizez pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare. Aceasta este pregătirea foarte specifică pentru cei care sunt în prima linie. Asta nu înseamnă, subliniez, că va fi război sau că ne îndreptăm acum în acea direcție”, mai arată generalul Bălăceanu.

De ce suntem bombardați cu scenarii de război

El consideră că scenariile de război, care abundă în presa europeană și nu numai, nu trebuie privite ca și cum ne-am afla într-o situație în care conflictul militar nu mai poate fi evitat, dar nici nu este cazul să fie luate în derâdere.

„Din punct de vedere al scenariilor, ele aparțin planificării operaționale a armatelor naționale, pentru că de asta se instruiesc, pentru apărarea propriilor teritorii. Iar celelalte scenarii aparțin NATO din perspectiva planurilor regionale de apărare și descurajare. Componenta de descurajare este esențială în prevenirea unui război. Iar componenta de apărare este cea care trebuie să demonstreze prin capabilitățile create, că în condițiile unui atac, atacul respectiv nu va avea izbândă, că nu se vor îndeplini scopurile unei asemenea agresiuni, a unei asemenea invazii. Cu cât suntem mai bine pregătiți pentru postura de descurajare, dar și pentru postura de apărare, cu atât războiul este mai departe de granițele și de viața noastră”, mai spune generalul Bălăceanu.

Pe de altă parte, în cazul în care războiul ar escalada, România ar trebui să fie pregătită pentru orice eventualitate.

„Noi de ce transformăm toate aceste pregătiri pentru apărare și descurajare în premisele începerii războiului între Federația Rusă și NATO? Trebuie să te pregătești din toate punctele de vedere. Pregătirea statelor din prima linie, de pe granița de Est, este diferită, din păcate, într-un dezechilibru între flancul de nord-est al NATO și flancul de sud-est. Situația mai este diferită, ținând seama de adâncimea strategică pe care o au unele state, mai ales statele din Vestul Europei. Și aici pregătirea trebuie să aibă în vedere cele mai probabile scenarii. Aceste scenarii de pregătire a descurajării și apărării sunt cunoscute și pentru adversari”, completează generalul Bălăceanu.

Pregătirile nu trebuie confundate cu iminența războiului

Faptul că în România, dar și în Europa orice manevre militare și orice exerciții sunt privite de o bună parte a populației ca semn al unui război inevitabil este greșit.

„Noi transformăm deplasarea unei coloane mici cu tehnică militară pentru exerciții sau inclusiv pentru parada de 1 Decembrie în intrarea României în război. Noi trebuie să conștientizăm sub spectrul psihologiei apărării că numai o bună apărare, o bună pregătire pentru apărare creează premisele descurajării de care vorbeam. Nu vei îndepărta războiul nepregătindu-te, nedezvoltându-ți capabilitățile, nepregătindu-ți la nivelul societății ideea de rezistență în cazul unei agresiuni. Iar pentru a preveni un război clasic, un război convențional împotriva NATO, aliații trebuie să-și creeze capabilități, mai ales statele membre din Europa, astfel încât postura de apărare și descurajare a NATO să fie cât mai reală. Valabil și pentru România, valabil pentru toate statele membre NATO”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.