Mai multe studii științifice efectuate pe zeci de mii de oameni au scos în evidență faptul că persoanele singure sunt stresate și îmbătrânesc mai repede, iar riscul să moară prematur crește cu aproape 50%.

Mulți dintre noi aleg să se separe de părinți de la o vârstă fragedă pentru a-și trăi viața așa cum doresc. Nu e nimic rău în asta, ba dimpotrivă, însă cu un amendament. Independența dusă la extrem duce la singurătate.

Una este să fii independent și cu totul altceva e să te separi de cei dragi și de anturaj, crezând că poți face totul singur. În realitate, lucrurile stau exact invers. Conexiunea cu familia și apropiații este esențială pentru sănătatea mentală, emoțională și fizică, iar independența trebuie să se manifeste în aspectele personale și profesionale care nu o pun în pericol.

Dacă nu se conștientizează acest lucru, riscăm să rămânem singuri, iar de aici și până la anxietate și depresie nu mai e decât un pas. Soluția este înțelegerea și aplicarea corectă a conceptului de independență, astfel încât să nu ne afecteze aspectele importante ale vieții.

„Epidemia invizibilă de singurătate”

„Singurătatea este o stare de spirit negativă ce declanșează emoții de goliciune, neîncredere, izolare și chiar anxietate. Cel mai mare procent de singurătate a fost atins în timpul pandemiei. Oamenii au intrat foarte puțin în contact în acea perioadă și s-a declanșat o epidemie invizibilă de singurătate, dacă o putem numi așa, care a afectat și afectează în continuare multe persoane”, explică psihologul Stelian Chivu.

În trecut, condițiile de viață îi obligau pe oameni să locuiască în comunități strânse, iar asta îi făcea să fie mai uniți, mai apropiați și să simtă mai puțin singurătatea. În momentul de față, prioritare pentru semenii noștri sunt confortul și gadgeturile, în dauna socializării și conectării autentice cu cei de lângă noi, iar asta accentuează singurătatea.

Mai multe studii ale Universității din Chicago (SUA) asupra unui grup de 40.000 de persoane au scos la iveală faptul că singurătatea este foarte periculoasă.

„Mărește nivelul de stres, alterează nivelul de dopamină și îmbătrânește corpul. De asemenea, mărește cu 45% riscul morții premature și riscul de a consuma substanțe interzise”, enumeră psihologul Stelian Chivu doar câteva dintre riscurile la care se expun persoanele singure.

Singurătatea acceptată

Singurătatea se împarte în patru categorii. Poate fi marcantă, când o persoană a stat singură o perioadă și a rămas cu o traumă în urma acestei etape din viața sa. Prin urmare, va face tot ce îi stă în putință ca să nu o mai repete.

Singurătatea poate fi suportată, când respectivul sau respectiva este în detenție sau izolat (izolată) de ceilalți membri ai comunității. Singurătatea mai poate fi și acceptată, fiind întâlnită, de regulă, în cazul persoanelor în vârstă, dar mai există și o singurătate integrată, cum se întâmplă în cazul sihaștrilor care se retrag în rugăciune și meditație.

„Am cunoscut persoane care iubesc singurătatea și care nu pot trăi într-o comunitate, în zgomot și agitație. Aceste persoane au un înalt nivel de cunoaștere, echilibru și comunicare cu propriul interior. Dacă independența manifestată pe toată planurile duce la o singurătate integrată, asta înseamnă un salt semnificativ în evoluția spirituală și în conștiința unei persoane”, punctează psihologul Stelian Chivu.

În schimb, dacă independența duce la primele trei tipuri de singurătate amintite anterior, vom ajunge să ne sabotăm singuri șansa de a fi fericiți. Cel mai la îndemână exemplu este cel al persoanelor care au mulți bani, dar care se simt singure și nefericite.

Studiile științifice arată că singurătatea și fericirea sunt două stări care se influențează reciproc și profund.

„Pentru a depăși singurătatea, e nevoie să vindecăm singurătatea interioară, prezentă și la partenerii unui cuplu. Am avut astfel de cazuri în terapie și abia după ce au cunoscut, eliberat și vindecat singurătatea interioară, cei doi au înțeles că singurătatea exterioară este susținută de singurătatea interioară. Este doar o etapă ce trebuie și poate fi depășită și vindecată. Cine se simte singur, nu își cunoaște interiorul și nu comunică cu el”, este constatarea psihologului Stelian Chivu, care îi invită pe cei singuri la autocunoaștere.