Eșecul definitiv cu România împinge Gabriel Resources în pragul insolvenței
Hotărârea prin care Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins, la 13 noiembrie 2026, cererea de anulare formulată de Gabriel Resources a închis ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenția ICSID. Decizia menține integral verdictul arbitral din 8 martie 2024, transformând victoria României într-una irevocabilă.
Gabriel Resources ar putea să ajungă în insolvență după ce a pierdut procesul Foto: Daniel Guță / ADEVĂRUL
Reacția investitorului canadian nu a întârziat să apară. Printr-un comunicat dat publicității pe 14 noiembrie , conducerea Gabriel Resources s-a declarat profund dezamăgită de respingerea integrală a demersului său și a anunțat că evaluează consecințele verdictului alături de consultanții financiari și de echipa de avocați.
Prin rămânerea în vigoare a hotărârii din 2024, România nu doar că nu trebuie să achite despăgubirile de circa 6,5 miliarde de dolari pretinse de reclamantă, ci are de recuperat bani de la aceasta. Gabriel Resources și subsidiara sa, Gabriel Resources (Jersey) Ltd., au obligația de a suporta costurile stabilite de tribunalul arbitral, ceea ce include rambursarea către statul român a aproximativ 10 milioane de dolari, reprezentând cheltuieli de arbitraj și de reprezentare juridică, sumă la care se adaugă dobânzi.
Presiune financiară critică și risc de delistare
Înfrângerea de la ICSID riscă să adâncească dificultățile de lichiditate cu care se confruntă deja compania canadiană. Oficialii acesteia recunosc că resursele disponibile sunt limitate și că, fără o infuzie de capital, achitarea obligațiilor financiare – inclusiv a cheltuielilor de judecată și a onorariilor juridice – devine incertă.
Pentru a evita blocajul, Gabriel Resources încearcă să atragă 3,4 milioane de dolari printr-un plasament privat. Operațiunea se lovește însă de reticența pieței: până la data comunicatului din 14 noiembrie, compania nu reușise să acopere subscrieri în valoare de 894.365 de dolari, în condițiile în care termenul-limită impus de Bursa de Valori TSX Venture pentru închiderea finanțării este 16 noiembrie.
Consiliul de administrație caută, împreună cu consilierii săi, variante de restructurare și surse alternative de finanțare, dar transmite un avertisment tranșant: nu există nicio garanție că va identifica o soluție viabilă. În lipsa banilor necesari, declanșarea procedurilor de insolvență devine un scenariu real.
O eventuală intrare în insolvență ar lovi direct în deținătorii de acțiuni ordinare, care ar avea șanse minime să își mai recupereze sumele investite. Totodată, Bursa de Valori TSX Venture ar putea interveni prin suspendarea de la tranzacționare a titlurilor companiei, existând posibilitatea delistării acestora sau a mutării lor pe piața NEX.
Un conflict juridic întins pe mai bine de un deceniu
Disputa internațională a început în 2015, moment în care Gabriel Resources a reclamat statul român la tribunalul arbitral, susținând că i-a fost compromisă investiția din Munții Apuseni și cerând daune de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.
După aproape nouă ani de proceduri, în martie 2024, arbitrii au concluzionat că România nu a încălcat tratatele bilaterale de protejare a investițiilor semnate cu Canada și cu Regatul Unit. Compania a încercat să răstoarne rezultatul printr-o cerere de anulare, însă Comitetul ad-hoc al ICSID a respins toate argumentele invocate și a pus punct definitiv procesului în noiembrie 2026.
Proiectul minier de la Roșia Montană a stârnit de-a lungul timpului unele dintre cele mai intense controverse din România, întrucât planul de exploatare presupunea folosirea cianurilor și construcția unui iaz de decantare în zona Corna. În anul 2021, peisajul cultural minier al localității a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Explorează subiectele:
