Explozii pe Dunăre pentru Centrala Cernavodă: Armata, mobilizată contra secetei istorice

Situația hidrologică critică de pe Dunăre, unde debitul fluviului atinge cote nemaiîntâlnite în ultimii 40 de ani, a impus adoptarea unor măsuri excepționale pentru a garanta alimentarea cu apă a Reactorului 2 de la Cernavodă. Guvernul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru finanțarea acestor lucrări de urgență.

Intervenția Armatei la Stânca Pârjoaia

În centrul operațiunilor se află Armata Română, care a mobilizat 102 militari și 16 mijloace tehnice. Structuri ale Forțelor Navale Române – Centrul 39 Scafandri „Amiral Ilie Ștefan”, Flotila Fluvială și Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” – colaborează cu Brigada 10 Geniu pentru a desfășura intervenții pe brațul Bala al Dunării. Obiectivul principal este limitarea efectelor secetei hidrologice și asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a Reactorului 2.

Una dintre cele mai spectaculoase acțiuni a vizat detonarea controlată a formațiunii stâncoase „Pârjoaia”, situată pe malul drept al Dunării, care bloca parțial circulația apei către centrală. Operațiunea a avut loc duminică, 2 august, însă, conform contraamiralului Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, exploziile inițiale nu au reușit să spargă complet stânca.

„Operațiunea va continua și în cursul zilei de luni, 3 august, după ce exploziile controlate efectuate duminică nu au reușit să spargă formațiunea stâncoasă Pârjoaia”, a declarat contraamiralul Marcel Neculae. Echipele din teren vor relua intervențiile pentru fragmentarea rocii, esențiale pentru alimentarea cu apă a centralei. Ministerul Apărării Naționale a confirmat că intervenția de duminică „s-a desfășurat fără incidente și cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță” ( sursa ).

Măsuri complementare pentru redirecționarea debitului

Pe lângă dinamitarea stâncii, alte soluții sunt evaluate și implementate rapid pentru a crește volumul de apă direcționat spre Cernavodă. Acestea includ lucrări de dragaj pe brațul Bala și scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră. Aceste barje, fiecare de aproximativ 70 de metri lungime, vor bloca parțial brațul Bala, forțând un debit mai mare spre brațul principal al Dunării.

De asemenea, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați pregătește lucrări de adâncire cu aproximativ un metru a albiei Dunării Vechi și curățarea canalului de alimentare al bazinului de răcire a reactoarelor, o operațiune care nu a mai fost realizată de mulți ani. Coordonatorul intervenției din cadrul AFDJ Galați, Romeo Soare, anticipează primele rezultate vizibile ale acestor măsuri la mijlocul săptămânii viitoare.

Premierul interimar Ilie Bolojan a menționat într-o conferință de presă că se analizează și un proiect mai vechi de restaurare a brațului Bala, considerat crucial pentru situația actuală, dar și pentru funcționarea viitoare a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Dunărea, la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani

Conform Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară a coborât sub 1.600 de metri cubi pe secundă și se preconizează că va atinge aproximativ 1.450 mc/s până pe 7 august. Această situație hidrologică este cea mai gravă din ultimii 40 de ani, fiind foarte aproape de minimul istoric de circa 1.400 mc/s înregistrat în 1985.

Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a avertizat că, dacă nivelul apei continuă să scadă cu 2-3 centimetri pe zi, „centrala de la Cernavodă mai poate funcționa doar câteva zile în condiții de siguranță la limita minimă de operare”.

Impactul crizei hidrologice se resimte și în alte state din regiune, Ungaria fiind nevoită să oprească temporar o centrală nucleară din cauza nivelului scăzut al apei. În România, instituțiile implicate monitorizează continuu evoluția situației și impactul asupra siguranței energetice.

Reacția autorităților locale și istoricul intervențiilor

Primarul comunei Lipnița, Nicolae Dinu, a subliniat că actuala situație este fără precedent, deși Dunărea a mai înregistrat debite reduse în trecut. „A mai fost scăzută, dar nu chiar așa. Debitul ei normal este undeva puțin mai jos de drum”, a declarat edilul pentru Ziua de Constanța . Locuitorii satului Izvoarele au fost informați în prealabil despre operațiuni, pentru a evita orice temeri.

Edilul a amintit că nu este prima dată când se încearcă modificarea cursului apei în această zonă: „Din câte știu, prin 1991 s-a mai încercat, s-a introdus exploziv și s-a încercat modificarea cursului apei”. Faptul că sunt „oameni profesioniști” implicați a fost o asigurare pentru comunitate.

Explorează subiectele:

Centrala Cernavodă Dunăre Secetă

Distribuie Distribuie Comentarii