Fără precedent! Sâmbătă seara, importurile de energie ale României au depășit toată producția internă
Rețeaua electrică a României a traversat momente critice la sfârșitul săptămânii trecute, când energia adusă din afara granițelor a depășit volumul generat la nivel național. Cumulul dintre oprirea centralei de la Cernavodă, seceta severă și lipsa vântului a împins sistemul într-o zonă vulnerabilă, foarte aproape de plafoanele tehnice maxime de import.
Un dezechilibru major s-a înregistrat în cursul serii de sâmbătă, 3 octombrie, într-un moment în care consumul casnic și industrial era moderat, specific zilelor de weekend. Conform datelor operative furnizate de Transelectrica și analizate de e-nergia.ro , fluxul de energie importată a urcat instantaneu la aproape 3.400 MW. Cifra a depășit substanțial întreaga producție internă livrată în rețea la acel moment, care abia atingea 2.900 MW.
Această discrepanță a apropiat periculos infrastructura de transport de pragul tehnic de avarie: capacitatea maximă transfrontalieră prin liniile de interconexiune este cotată la circa 4.000 MW, marja de siguranță devenind astfel extrem de redusă.
Tabloul general al sistemului de la ora 19:17 evidențiază amploarea acestui deficit de producție:
Colapsul producției interne a fost declanșat de o suprapunere de factori nefavorabili. Unitatea nucleară de la Cernavodă se afla în stare de oprire, iar hidrocentralele au fost sever limitate din cauza secetei prelungite și a nivelului scăzut al Dunării, injectând în rețea sub 1.000 MW. În paralel, parcurile fotovoltaice nu mai funcționau din cauza lăsării întunericului, iar generarea eoliană a fost aproape nulă pe fondul acalmiei atmosferice.
Dezechilibrul nu a fost cauzat de o eventuală achiziție oportunistă de energie ieftină din piețele externe. Dimpotrivă, cotațiile de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au sărit în acel interval de 1.900 de lei/MWh, un tarif extrem de atractiv pentru orice producător disponibil – de altfel, prețuri care depășesc pragul de 1.000 de lei/MWh sunt înregistrate frecvent la orele serii.
Cu toate acestea, capacitățile termoenergetice românești nu au reușit să reacționeze. Grupurile pe hidrocarburi au livrat cumulat aproximativ 1.250 MW, fiind afectate de indisponibilitatea mai multor unități pe gaze. În același timp, centralele pe cărbune au furnizat mai puțin de 600 MW (și sub 1.000 MW la nivelul întregului sector), în pofida faptului că nu existau avarii raportate oficial, indiciu că instalațiile s-ar fi putut confrunta cu un deficit de combustibil.
Fără capacități reale de stocare care să poată reține supraproducția fotovoltaică din timpul orelor de amiază, Sistemul Energetic Național devine deosebit de fragil la vârful de consum de seară, fiind complet dependent de importuri masive ori de câte ori condițiile meteorologice opresc turbinele eoliene.
Explorează subiectele:
