Fenomenul care „virusează” piața muncii în 2026: „Am trimis peste 200 de CV-uri într-o săptămână. Nu am primit niciun răspuns”

Fenomenul anunțurilor de angajare fictive, numit „ghost jobs”. afectează tot mai mulți români. Unii dintre ei se plâng că au trimis de sute ori CV-uri pentru angajări, însă nu au primit răspuns, dând vina pe firmele care dau anunțuri de angajare fără intenția reală de recrutare.

Simplificată de aplicațiile online, căutarea unui loc de muncă a devenit pentru mulți români o aventură care generează frustrări. Numărul ofertelor este, aparent, ridicat, iar tot mai multe platforme sunt folosite pentru a aplica rapid, printr-un singur click, la zeci de poziții într-o singură zi.

CV-urile fără răspuns

Mulți români au relatat că, în ciuda numeroaselor CV-uri trimise, nu au primit răspunsuri din partea angajatorilor. Unii pun această situație pe seama fenomenului „ghost jobs”, al anunțurilor de angajare publicate de companii care nu vizează posturi reale sau disponibile imediat.

Ofertele rămân active pe platformele online, însă răspunsurile așteptate de cei aflați în căutarea unui nou loc de muncă întârzie sau nu mai vin deloc.

Unii specialiști în recrutare explică faptul că anunțurile de tip „ghost jobs” sunt publicate pentru a testa piața, ca formă de promovare indirectă sau pentru a construi o bază de date cu CV-urile unor posibili candidați pentru viitoare posturi. Alteori, anunțurile rămân active pe platforme din neglijență, companiile „uitând” de ele, deși pozițiile au fost ocupate între timp.

Tot mai mulți români se plâng, pe rețelele de socializare, de experiența neplăcută a căutării unui loc de muncă.

„Am aplicat la peste 200 de joburi într-o săptămână. Recent am fost concediat de la firmă (în Anglia, după disponibilizări masive) și am început să aplic pentru posturi în România. În principal, am folosit LinkedIn și am aplicat printr-o aplicație dedicată, pentru că este mult mai rapid decât să îmi fac cont pe fiecare platformă și să îmi introduc datele manual din CV de fiecare dată, pentru ca apoi să încarc și CV-ul. Din cele peste 200 de CV-uri trimise, în decurs de două săptămâni, nu am primit niciun răspuns. Nici măcar unul negativ. Am primit mai multe răspunsuri la câteva joburi de pe niște site-uri alese la întâmplare și de la cele pentru care am fost contactat direct de recruiteri”, a reclamat, pe Reddit, un programator cu cinci ani de experiență.

Tânărul a adăugat că a depus CV-uri doar pentru locuri de muncă în care considera că se potrivesc aptitudinile sale, însă a rămas dezamăgit de lipsa răspunsurilor.

Românii descurajați de abundența „joburilor fantomă”

Unii români susțin că au trecut prin experiențe similare și au pus pasivitatea unor companii pe seama fenomenului „ghost jobs”.

„De mulți ani, companiile folosesc tactica asta – postează joburi pentru a colecta informații și pentru a da bine în rapoarte, că uite câte locuri de muncă generăm noi. Trendul a ajuns și la noi de ceva vreme”, este de părere un internaut.

Un alt internaut crede că anunțurile fictive de angajare sunt folosite de unele firme pentru a-și motiva angajații.

„Le transmit astfel să lucreze mai mult, pentru că oricând pot fi înlocuiți. Sau: lucrați acolo, rezistați, că urmează să angajăm oameni noi! Dar nu angajează pe nimeni. Alte firme le folosesc pentru a părea că firma este în creștere”, adaugă acesta.

Alt român a observat că anunțurile de tip „ghost jobs” nu sunt limitate doar la sectorul IT și că, adesea, chiar și cele în care reprezentanții angajatorilor răspund CV-urilor au același rezultat.

Un alt român crede că persoanele din firme care se ocupă de recrutare publică adesea anunțuri de angajare doar pentru a-și justifica activitatea.

„Unele joburi sunt deja promise pentru cei din firmă, dar se publică pentru ca totul să pară transparent. Altele sunt puse pentru sondaje, ca să vadă pe ce salariu ar fi dispuși să lucreze oamenii”, adaugă acesta.

Un român spune că a depus, în vara anului trecut, 50 de CV-uri pentru locuri de muncă în domeniul financiar și administrativ.

„Am salvat linkurile. În decembrie am intrat din nou pe ele: 37 erau încă valabile”, afirmă acesta.

Altcineva susține că a primit un mesaj de la o firmă, pe platforma LinkedIn, în care i s-a transmis că este potrivit pentru locul de muncă oferit.

„Am aplicat, iar a doua zi am fost refuzat. Era prin decembrie. Cred că angajații de la HR aveau un target de atins”, spune el.

PIața muncii, „virusată”

Un alt român crede că aplicațiile pentru căutarea locurilor de muncă nu sunt eficiente, atât din cauza „joburilor fantomă”, cât și a numărului mare de răspunsuri automate pe care le generează.

„Jumătate dintre joburile postate de 30 de minute pe unele aplicații au deja peste 200 de candidați”, adaugă acesta.

Unii români susțin că, din cauza volumului mare de CV-uri pe care îl au de gestionat, unele companii folosesc filtrarea automată a acestora pe baza unor cuvinte-cheie. „Doar cele care trec de filtru ajung la o persoană, care poate decide să te sune sau nu pentru interviu”, notează unul dintre aceștia.

Un alt internaut suspectează o legătură între CV-urile depuse pe platformele dedicate pieței muncii și apelurile de la numere necunoscute. Acestea ar avea rolul de a confirma că numărul de telefon aparține unei persoane reale:

„Pe mine au început să mă sune «indienii» și roboții. E foarte important să nu le răspunzi, pentru că așa îți verifică numărul de telefon și îl trec ca valid, iar acesta valorează mai mult când îl vând. Ei au un sistem în care un bot sună fiecare om din lista lor de numere. Când te sună, așteaptă să audă un sunet de la tine, gen «Da?», «Bună» sau orice alt zgomot. Dacă aude sunetul, îți marchează numărul de telefon ca valid, apoi te redirecționează către un operator cu care să vorbești. E foarte important ca, dacă le răspunzi, să nu spui nimic și să nu se audă niciun sunet din partea ta. Astfel, botul nu detectează nimic, îți marchează numărul ca invalid și închide apelul”.

Altcineva confirmă teoria acestuia și crede că apelurile de la roboți au rolul de a filtra numerele reale de cele inactive.

„Mereu când aplicam la joburi eram spam-at de robotul cu: «evenimentul de sănătate din orașul tău, la care poți câștiga o brățară smart». Când făceam pauze de aplicare, se opreau și apelurile de tip spam”, adaugă internautul.

Joburile fantomă, fenomen global

Un raport publicat recent de platforma software de recrutare Greenhouse arată că „ghosting-ul” (situațiile în care angajatorii încetează brusc comunicarea cu un candidat, fără nicio explicație) și joburile fantomă sunt două dintre cele mai frecvente probleme semnalate de candidați. Studiul, numit „Greenhouse 2024 – Situația căutării unui loc de muncă”, a fost realizat în rândul a 2.500 de angajați din SUA, Marea Britanie și Germania.

„O explicație pentru creșterea fenomenului este avalanșa de aplicații generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Datele interne Greenhouse arată că volumul de muncă al recrutorilor a crescut cu 26 la sută doar în ultimul trimestru. Inteligența artificială a făcut mai ușoară ca niciodată aplicarea la joburi, iar 38 la sută dintre candidați aplică în masă, trimițând CV-uri către numeroase poziții, în loc să urmărească oportunități țintite”, arată raportul publicat în 2025.

Și practica publicării de „joburi fantomă” – posturi anunțate fără intenția reală de a angaja – este tot mai frecventă. Trei din cinci candidați spun că suspectează că au întâlnit un astfel de anunț, iar datele Greenhouse arată că fenomenul nu este doar o impresie: într-un trimestru obișnuit, între 18 la sută și 22 la sută dintre joburile publicate pe platformă sunt clasificate drept joburi fantomă, notează compania.

Cum poate fi evitată capcana „ghost-jobs”

Will Felps, profesor de management în Australia, arată că joburile fantomă sunt, de regulă, anunțuri pentru posturi care fie nu există, fie sunt deja ocupate, fie angajatorul nu are nicio intenție serioasă de a angaja în viitorul apropiat.

„Sunt versiunea de pe piața muncii a fenomenului de catfishing. Anunțul arată perfect, dar relația nu a fost niciodată cu adevărat disponibilă. Joburile fantomă irosesc timpul candidaților. Aceștia pot petrece ore întregi adaptându-și CV-ul și criteriile de selecție pentru posturi care nu au avut niciodată un buget real alocat. Apoi își fac speranțe, imaginându-și un rol atractiv, doar pentru ca telefonul să nu sune niciodată”, explică acesta.

Profesorul explică și modul în care joburile fantomă ar putea fi evitate. Un anunț de angajare care este activ de mai multe luni reprezintă un semnal clar de alarmă.

„Pentru anunțurile de masă, vagi, cu descrieri generale, depune un efort redus în personalizarea aplicației. Nu-ți ține respirația așteptând să fii contactat”, spune el.

În schimb, profesorul de management le recomandă celor aflați în căutarea unui loc de muncă să investească timp în personalizarea aplicației și în identificarea oportunităților cu „semnal puternic”. Acestea includ anunțuri publicate recent, care au o persoană de contact clar identificată online, sau poziții la care au fost recomandați de cineva din organizație sau apropiat acesteia.

Unii români susțin, la rândul lor, că au reușit să ocolească anunțurile de angajare inutile, una dintre metode fiind luarea în considerare doar a anunțurilor publicate recent. Un internaut a povestit că, în dorința de a-și schimba locul de muncă, a aplicat la aproape 100 de companii, iar secretul său a fost să trimită e-mailuri personalizate.

„Într-o săptămână și jumătate am avut șapte interviuri. Am intrat direct pe site-urile firmelor, m-am informat despre ele și despre cerințele lor și le-am scris exact ce aș vrea eu să aud dacă aș angaja. E-mailul l-am redactat cât mai uman, le-am spus exact de ce sunt candidatul ideal. Am dat exemple reale despre unde am lucrat și ce pot face”, a relatat acesta, mulțumit că a obținut un loc de muncă mai bine plătit.

Un alt român îi sfătuiește pe cei care își caută un loc de muncă să verifice dacă anunțurile sunt republicate sau dacă se regăsesc și în oferta locurilor de muncă prezentată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.

„Când vezi o poziție care te-ar interesa, uită-te ce firmă o publică și caut-o direct pe site-ul companiei. Pentru că puțini fac efortul de a candida direct pe site-ul firmei, îți crești șansele ca CV-ul tău să fie văzut”, adaugă altcineva.