Financial Times avertizează: Statele Unite și ordinea globală construită de Washington, într-o criză structurală
Hegemonia Statelor Unite, esențială pentru stabilitatea globală post-Războiul Rece, se confruntă cu o erodare rapidă. Această schimbare este cauzată de transformări profunde economice, tehnologice și politice care remodelează sistemul internațional, după cum detaliază comentatorul Martin Wolf într-o analiză publicată în Financial Times.
SUA pierde titlulul de singura superputere/FOTO:Shutterstock
Potrivit lui Wolf, America a fost "învingătorul" secolului XX. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Statele Unite au dominat atât peisajul geopolitic, cât și cel economic, fiind totodată considerate promotoarea unui model de guvernare centrat pe constituționalism și libertăți individuale.
Ascensiunea și consolidarea puterii americane
Pentru a explica această schimbare de paradigmă, Wolf analizează ascensiunea SUA dintr-o perspectivă istorică amplă, începând cu secolul al XIX-lea, perioadă în care Marea Britanie și alte mari puteri europene controlau sistemul internațional.
Înainte de 1914, "a doua revoluție industrială" a mutat centrul economic către Statele Unite, odată cu progrese în industria chimică, electricitate, telefonie și radio, accelerând globalizarea.
Până la începutul Primului Război Mondial, SUA deveniseră deja cea mai mare economie globală, iar competiția geopolitică începea să se remodeleze în jurul acestei noi puteri emergente.
Războaie mondiale și reconfigurarea ordinii globale
După Primul Război Mondial, deși Statele Unite au avut un rol esențial în securitatea europeană, retragerea lor ulterioară din afacerile globale, alături de crize interne și Marea Criză Economică, au sporit instabilitatea premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial.
După 1945, contextul s-a schimbat dramatic. În fața Uniunii Sovietice, Washingtonul a rămas un actor global activ, marcând debutul Războiului Rece. Europa Occidentală a căutat protecția americană, imperiile coloniale s-au destrămat, iar în Occident a apărut un consens social-democrat, bazat pe un capitalism reglementat.
Chiar și după valul neoliberal din anii '80, acest model a rămas fundamental stabil, fiind ajustat, dar nu complet înlocuit.
„Momentul unipolar” și începutul declinului relativ
Prăbușirea Uniunii Sovietice, între 1989 și 1991, a fost văzută de Statele Unite ca o victorie istorică împotriva rivalilor ideologici și geopolitici, adesea numită "momentul unipolar".
Cu toate acestea, conform lui Martin Wolf, cei aproximativ 35 de ani de după acest moment au adus o erodare treptată a rolului Americii de garant al ordinii internaționale, amintind de declinul Marii Britanii de la începutul secolului XX.
Trei transformări majore: China, tehnologia și populismul
Analiza lui Wolf subliniază trei factori principali care au accelerat actuala schimbare: ascensiunea Chinei, revoluția digitală și creșterea populismului de dreapta.
Reformele economice lansate de Deng Xiaoping în anii '70 au catapultat China la statutul de putere economică globală, creând pentru prima dată în peste un secol un rival de anvergură pentru Statele Unite.
Simultan, globalizarea a intrat într-o nouă fază de extindere, alimentată de avansurile tehnologice în informație și comunicații, ceea ce a intensificat interdependențele economice la nivel mondial.
Crize financiare, migrație și fragmentare socială
Perioada actuală este marcată de crize financiare recurente, migrație masivă și transformări sociale profunde. Asemenea perioadei premergătoare anului 1914, aceste schimbări au generat tensiuni politice și culturale considerabile.
În timp ce în secolul al XIX-lea dezbaterile erau dominate de clivaje de clasă și națiune, astăzi accentul s-a mutat către teme de identitate, gen și diversitate, alimentând reacții conservatoare și naționaliste.
O ordine internațională în tranziție
În prezent, în apropierea aniversării a 250 de ani de la înființarea Statelor Unite, Martin Wolf argumentează că atât America, cât și ordinea globală pe care a construit-o, se află într-o perioadă de instabilitate profundă.
Wolf critică actuala administrație americană, caracterizând-o ca fiind fragilă instituțional și ostilă valorilor fundamentale ale statului american, precum statul de drept și echilibrul puterilor.
Această evoluție, în opinia sa, subminează pilonii puterii americane: încrederea în instituții, stabilitatea economică, alianțele internaționale și leadershipul științific.
O lume fără centru de putere dominant
Deși lumea de astăzi seamănă cu cea de dinaintea anului 1914, Wolf notează că riscul unui conflict major între marile puteri este atenuat de existența armelor nucleare.
Totodată, provocări globale precum schimbările climatice și gestionarea inteligenței artificiale impun o cooperare internațională, într-un moment în care mecanismele de guvernanță tradiționale sunt din ce în ce mai fragile.
Analiza se încheie cu observația că ordinea globală post-1991 se estompează, iar lumea intră într-o fază în care niciun actor nu mai exercită un control deplin asupra sistemului internațional.
„Înțelegem istoria, dar tindem să o uităm”, concluzionează Martin Wolf, o reflecție asupra ciclurilor de putere și declin.
În acest nou context, sistemul internațional pare să se îndrepte către un echilibru instabil, marcat de fragmentarea alianțelor, rescrierea regulilor și transformarea competiției tehnologice într-un element central al puterii globale.
Explorează subiectele:
