Fitch avertizează că România este la un pas de categoria „junk”
Instabilitatea guvernamentală cronicizată de la București riscă să împingă România în rândul economiilor nerecomandate investițiilor. Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că prelungirea blocajului politic periclitează direct credibilitatea fiscală a țării, într-un moment critic în care marile agenții internaționale analizează capacitatea autorităților de a ține sub control derapajele bugetare.
Perspectiva unei retrogradări a României la statutul „junk” devine tot mai palpabilă pe măsură ce impasul de pe scena politică internă se adâncește, a avertizat Malgorzata Krzywicka, analist în cadrul Fitch Ratings, într-un dialog cu Bloomberg . Semnalul de alarmă a fost tras în contextul noilor tensiuni generate de desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, o variantă respinsă deja public de conducerile PSD și AUR.
Această criză prelungită a debutat încă din luna mai, odată cu demiterea executivului condus de Ilie Bolojan prin votul comun al PSD și AUR. Deși formula guvernamentală a rămas de atunci interimară, toate eforturile de coagulare a unei majorități parlamentare stabile au eșuat, deschizând calea unor potențiale alegeri anticipate.
„Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală de relativ scurtă durată atunci când guvernul a căzut în primăvară s-a prelungit mult în vară. Iar acum am depășit mijlocul lunii septembrie și tot nu avem o rezolvare”, a subliniat Krzywicka, punctând că menținerea calificativului suveran devine din ce în ce mai dificilă: „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât mai mult ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară”.
Fitch urmează să își revizuiască evaluarea oficială asupra României în ianuarie 2027. În iulie, agenția a menținut ratingul la treapta „BBB-”, pragul minim din spectrul recomandat investițiilor, cu o perspectivă negativă, hotărâre adoptată doar după ce guvernul a contestat concluziile preliminare.
Presiunea pe termen scurt vine însă și din partea celorlalte mari case de rating. S&P Global este programată să prezinte pe 2 octombrie o nouă decizie privind bonitatea României, oscilând între păstrarea notei curente și retrogradarea directă în categoria speculativă. O delegație S&P va sosi la București la finalul săptămânii viitoare pentru întrevederi decisive cu reprezentanții Băncii Naționale a României, conducerea Ministerului Finanțelor și alți oficiali guvernamentali. Anterior, în cursul acestui an, Moody’s Investors Service a confirmat la rândul său ratingul Baa3 al țării, menținând totodată perspectiva negativă.
Pentru a opri spirala datoriei publice pe termen mediu, România are nevoie de o corecție fiscală de circa 1,5 puncte procentuale din PIB. Pentru anul 2026, Fitch anticipează un deficit bugetar de 5,9% din PIB — o cifră chiar mai optimistă decât ținta de 6,2% a guvernului și vizibil redusă față de pragul de 9,3% înregistrat în 2024. Cu toate acestea, testul crucial rămâne elaborarea bugetului pentru 2027 și asumarea unui calendar convingător pentru coborârea deficitului spre plafonul european de 3%.
În condițiile în care pachetele anterioare de austeritate au epuizat marja de tăiere a cheltuielilor, analistul Fitch subliniază că principala pârghie rămasă este eficientizarea colectării taxelor. Agenția avertizează totodată că ritmul anemic de dezvoltare al economiei de 430 de miliarde de dolari, afectată de riscuri de recesiune și de cea mai severă inflație din blocul comunitar, nu va compensa absența disciplinei financiare.
„Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la nivelul ajustării de care România are nevoie. O creștere economică mai puternică nu va rezolva singură problema deficitelor mari”, a explicat reprezentanta agenției.
Până în prezent, piețele financiare au manifestat o reacție moderată la tensiunile politice interne. Potrivit reprezentantei Fitch, această stabilitate temporară s-a datorat atât execuției bugetare rezonabile din prima parte a anului, cât și sprijinului oferit de fluxul constant de fonduri europene, factori care continuă să garanteze accesul României la împrumuturi externe.
Explorează subiectele:
