Guvernul a adus modificări Legii Consiliului Legislativ, însă în continuare rămâne nediscutată problema șefilor instituției, care au mandate pe viață și fără proceduri clare de revocare.

Florin Iordache are o funcție pe viață FOTO Inquam Photos / George Călin

Guvernul a adoptat un proiect de lege prin care e modificată Legea de funcționare a Consiliului Legislativ, astfel încât instituția să publice „versiunile consolidate” ale legilor, pentru a bifa un nou jalon în PNRR, însă nu se atinge deloc de aspectul șefiei instituției, acolo unde Florin Iordache e președinte pe viață.

Mai precis, prin modificarea adusă, Consiliul Legislativ trebuie să pună pe site toată evoluția unui act normativ, pentru a crește transparența și a fi clare toate modificările aduse, pas cu pas, de către instituțiile implicate în elaborare. Modificarea este un jalon din trimestrul 3 al PNRR, însă va trebui înaintat cât mai repede și Parlamentului, pentru a trece proiectul de lege, așa cum este asumat în fața Bruxelles-ului.

Demersul Guvernului nu se apleacă însă și spre o problemă spinoasă în anii anteriori: mandatul celor din conducere și procedura de revocare. Potrivit legii, îndepărtarea unui președinte al Consiliului Legislativ este aproape imposibilă, pentru că sunt doar câteva condiții prin care poate fi vacantat postul. „Funcția de președinte al Consiliului Legislativ, de președinte de secție, de consilier sau de expert încetează prin demisie în caz de încălcare a prevederilor art. 17, de pierdere a drepturilor electorale, în situația condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni sau, după caz, în alte situații prevăzute de lege”. La articolul 17 e prevăzut faptul că un președinte nu poate fi membru al unui partid politic și să nu mai aibă o funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice. În ceea ce privește sintagma „prevăzute de lege”, surse din echipa de juriști ai Coaliției au explicat faptul că se referă la deces.

Planurile de anii trecuți: mandate de patru sau cinci ani

„Tehnic, în momentul de față, în continuare este foarte greu, spre imposibil, să demitem un președinte al Consiliului Legislativ, chiar dacă sunt sincope în activitatea sa. De asemenea, nu e un mandat clar, în număr de ani. Când Florin Iordache era în Parlament, PSD voia mandat de patru sau cinci ani, eventual cu limitarea la două mandate”, explică surse liberale din Coaliție pentru „Adevărul”

În legislația de acum nu e prevăzut niciun termen legat de mandat, ceea ce a dus și la situația de până în 2020. Mai exact, fostul președinte al Consiliului Legislativ, Dragoș Iliescu a fost președinte din 2003 până în 2020, iar anterior, din 1995 până în 2003 fusese președinte de secție. În singurul interviu dat de Iliescu, atunci la vârsta de 77 de ani, șeful Consiliului Legislativ preciza pentru DIGI24 că el le-a atras atenția celor care au condus Parlamentul în ultimele mandate că trebuie modificată legea, dar nu a primit vreun răspuns de ce legiuitorul nu a purces la schimbări.

Situația, similară și la șefii de secții

Nu doar Florin Iordache are scaunul de președinte asigurat pe viață, dacă nu intervine vreo condamnare definitivă sau altă problemă grav, ci și președinții de secții. Iar acolo sunt Mariana Moț, fostă judecătoare apropiată de PSD Olt, care a fost secretar de stat la Justiție în perioada în care în epoca Dragnea social-democrații schimbau radical legile Justiției și legislația penală, fiind responsabilă de relaționarea cu legislativul. Cel de-al doilea președinte de secție este Toni Greblă, acum suspendat din funcție, pentru că a plecat pe demnitatea de prefect al Capitalei. Cu puțin timp înainte de a ajunge la prefectură, Greblă fusese numit și în CA-ul CNAIR, dar a renunțat la câteva zile de la numire, pentru că ar fi fost incompatibil și i-ar fi adus inclusiv demiterea de la Consiliul Legislativ.

Surse din Coaliție au precizat că o discuție ar trebui dusă în ceea ce privește numărul de ani pentru un mandat și stabilirea unui număr de mandate, însă social-democrații sunt reticenți. „Dincolo de persoana lui Florin Iordache, în prezent cu o președinție corectă, nu poți lăsa pe cineva acolo până când decide el să iasă la pensie. Să fie un mecanism de tragere la răspundere, cum este, de exemplu, la Avocatul Poporului”, au mai explicat surse liberale.

CASETĂ

Consiliul Legislativ este o instituţie importantă pentru procesul legislativ. Aceasta avizează toate legile depuse la Parlament, dar și ordonanțele de urgență sau proiectele de hotărâre ale diferitor ministere, astfel încât să reglementările să nu se suprapună, să nu contrazică prevederi din acte normative sau să nu intre în contradicţie cu Constituţia. Practic, asigură coerența legislativă, fiind o instituție care mereu s-a pronunțat pe aspectele tehnice și care a stat departe de scandaluri de la înființarea sa.