Într-un moment în care tehnologia este simultan punte și amenințare, Donald Trump își păstrează cu sfințenie una dintre cele mai riscante obiceiuri: folosirea obsesivă a telefonului personal, chiar și după ce a redevenit președintele Statelor Unite.

La prima vedere, e o chestiune de stil personal. "Cine este?", întreabă Trump ori de câte ori răspunde la un număr necunoscut. Dar în spatele acestei spontaneități se ascunde o problemă majoră de securitate națională, scrie The Atlantic.

În toamna anului trecut, în pragul alegerilor, Trump a fost informat că apelurile sale telefonice - efectuate prin rețeaua convențională, de pe telefonul său personal - sunt cel mai probabil interceptate de actori statali străini. În special, serviciile de informații chineze ar fi exploatat vulnerabilități sistemice din rețelele americane de telecomunicații pentru a monitoriza nu doar conversațiile lui Trump, ci și ale vicepreședintelui său, J.D. Vance, și ale altor lideri politici.

În timp ce o parte a echipei de campanie a reacționat prompt - renunțând la numere vechi, testând telefoane de unică folosință și trecând la aplicații criptate - Trump a rămas, ca de obicei, impasibil. Pentru el, telefonul personal nu este doar un instrument, ci o extensie a propriei persoane. „Nu o să-l las din mână," ar fi spus, potrivit unor surse apropiate.

Această încăpățânare nu e nouă. De mai bine de un deceniu, consilierii i-au atras atenția că folosirea unui iPhone personal, cu un număr larg distribuit, este o invitație deschisă pentru serviciile de informații străine. Și totuși, Trump continuă să răspundă necunoscuților, să vorbească cu vedete, afaceriști, lideri politici și jurnaliști, fără filtre, fără asistență.

În seara alegerilor din 2024, după ce a obținut al doilea mandat, telefonul său a început din nou să sune frenetic. „Am primit 20 de apeluri de la lideri mondiali. Toți vor să-mi pupe fundul", le-ar fi spus consilierilor, cu satisfacție.

Un consilier apropiat estimează că „probabil peste o sută de oameni" dețin numărul direct al președintelui. Mulți știu că, spre deosebire de alți lideri care se ascund în spatele unor ziduri birocratice, Trump răspunde. De aceea, telefonul său a devenit, în doar câteva luni, poate cel mai important dispozitiv neoficial al administrației americane.

Un fost consilier al Casei Albe atrage însă atenția: „Este extrem de periculos. Nu doar pentru că e vulnerabil la interceptare, ci pentru că Trump poate negocia direct, în afara oricărui cadru instituțional. Și nici nu știm cu cine vorbește."

Experții în securitate informatică sunt de acord. Joel Brenner, fost șef al contrainformațiilor americane, avertizează că riscurile sunt multiple: de la interceptare la impersonare și până la decizii majore luate în lipsa consilierilor de specialitate. „Președintele poate încheia un acord cu un lider străin la telefon, iar stafful să afle abia după ce apar efectele," spune Brenner.

În ciuda acestor riscuri, Trump continuă să trateze telefonul său personal ca pe o armă de comunicare masivă. Pentru el, este dovada accesibilității. „Este cel mai transparent și accesibil președinte din istorie," a transmis echipa sa de comunicare. Iar un consilier apropiat recunoaște: „Oamenii au renunțat demult să-l mai convingă să renunțe la telefon."

A avut momente în care a schimbat numărul, însă fără vreun impact semnificativ. În prezent, folosește cel puțin două dispozitive, unele adaptate pentru social media. Ecranul unuia dintre ele - surprins de un fotograf - afișează imaginea sa, cu degetul îndreptat spre cameră, într-un gest de autoritate.

Spre deosebire de fostul președinte Barack Obama, care a luptat să păstreze un BlackBerry cu funcții limitate, verificat și securizat de oficialii naționali de securitate, Trump a ignorat avertismentele. John Kelly, fost șef de cabinet, a încercat în mandatul anterior să-i limiteze folosirea telefonului personal, mergând până la a-l închide în cutii speciale în afara Biroului Oval. Trump, însă, a respins totul cu o replică devenită emblematică: „Telefonul meu este cel mai bun de pe piață."

În al doilea mandat, consilierii nici nu mai încearcă. Iar asta amplifică riscurile. Potrivit FBI, atacul cibernetic chinez din 2024 - care a vizat nouă companii de telecomunicații - a permis interceptarea apelurilor și mesajelor a sute de persoane cu roluri politice cheie. Printre ținte s-au aflat atât Trump, cât și membri ai campaniei fostei vicepreședinte Kamala Harris.

Chiar dacă telefoanele de la Casa Albă sunt teoretic sigure, vulnerabilitățile din rețelele de bază fac ca inclusiv apelurile de pe fix să fie la fel de expuse. „Dacă infrastructura e compromisă, nu contează cine e la celălalt capăt al firului," avertizează un expert implicat în evaluarea infrastructurii sub administrația Biden.

Dar pentru Trump, toate acestea sunt detalii tehnice. Într-un clip recent, creatorul benzilor desenate „Dilbert" povestește cum l-a sunat personal fostul președinte. A crezut că e o farsă. A doua oară, a răspuns. Trump îl sunase după ce aflase că bărbatul are o formă gravă de cancer. I-a lăsat un mesaj vocal lung, a revenit cu apel și i-a spus: „Dacă ai nevoie de ceva, doar spune."

Este, în felul lui, un gest de empatie. Dar și o demonstrație de forță: Trump rămâne conectat direct cu lumea, fără filtre, fără consilieri. E un președinte care preferă instinctul în locul protocoalelor, accesul direct în locul procedurilor.

Dar într-o epocă a supravegherii și războiului informațional, acest stil devine o vulnerabilitate. Și poate că nu doar a sa, ci a unei întregi democrații care continuă să tolereze riscurile, doar pentru că liderul de la vârf refuză să renunțe la telefon, conchide The Atlantic.

Distribuie Distribuie Comentarii