Fost ministru moldovean: Ambasadorul german neagă identitatea românească, urmărește „înlocuirea elementului românesc”
Controversa a izbucnit după ce ambasadorul Knirsch a făcut afirmațiile respective într-o emisiune găzduită de jurnalistul Vitalie Călugăreanu la JurnalTV, un important post de televiziune din Republica Moldova. Întrebat despre posibilitatea reunificării cu România, Hubert Knirsch și-a exprimat îndoieli cu privire la unitatea lingvistică și religioasă dintre români și basarabeni.
„Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova, că avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială dar sigur au oameni de diferite etnii şi valorile europene şi drepturile europene sunt că aceşti oameni trebuie să fie respectaţi în toate aceste sensuri”, a declarat Hubert Knirsch.
Ca răspuns la criticile apărute, luni, ambasadorul a emis un mesaj publicat pe pagina de Facebook a ambasadei, afirmând că declarațiile sale fuseseră traduse incorect și că nu a avut intenția de a pune sub semnul întrebării unitatea românească sau apartenența la religia creștin-ortodoxă.
„Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite”, a precizat ambasadorul.
Hubert Knirsch la prezentarea scrisorii de acreditare. FOTO: Președinția Republicii Moldova
Pentru Anatol Șalaru, declarațiile ambasadorului german nu sunt un eveniment izolat, ci fac parte dintr-un tipar diplomatic observat la Chișinău. Fostul ministru al Apărării reamintește că afirmații similare au fost făcute și de fosta ambasadoare a Germaniei, generând la acea vreme un protest la sediul misiunii diplomatice din Basarabia. În opinia lui Șalaru, discursul de la Berlin, indiferent dacă este sau nu intenționat, se suprapune perfect peste narațiunea pe care Moscova o promovează de opt decenii. Este de remarcat și parcursul profesional al ambasadorului Knirsch, care a lucrat de două ori în Federația Rusă: între 2014 și 2018 ca șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova, și ulterior, între 2022 și 2025, tot pe o poziție de coordonare politică în capitala rusă.
„Nu aș lega declarațiile ambasadorului german la Chișinău doar de numele său deoarece astfel de afirmații au fost făcute și de fosta ambasadoare a Germaniei în Republica Moldova, afirmații care la acea vreme s-au soldat cu un protest derulat la reprezentanța diplomatică a Berlinului în Basarabia. De fapt, cronologic vorbind, situația actuală, spargerea României Mari s-a făcut de către Germania și URSS prin pactul Ribbentrop-Molotov. Ideile enunțate de către ambasadorul german, Hubert Knirsch, sunt practic aceiași narațiuni majore pe care URSS și acum Federația Rusă le susțin din anii '40: în Basarabia trăiește poporul moldovenesc diferit de poporul român, limba moldovenească este diferită de limba română, religia este diferită pentru că o Mitropolie se subordonează Moscovei iar alta Bucureștiului. Aceste idei vizează direct și neechivoc identitatea noastră românească, identitatea celui de-al doilea stat românesc”, a explicat Anatol Șalaru.
O altă idee centrală vehiculată în declarația ambasadorului, conform căreia Republica Moldova ar fi un stat multietnic, este contestată vehement de fostul demnitar. Șalaru atribuie acest concept unei construcții demografice impuse în perioada sovietică, prin deportarea românilor basarabeni și colonizarea cu populație rusofonă. Acesta acuză unele fundații occidentale, inclusiv germane, că ar fi contribuit la promovarea ideii unei națiuni moldovenești distincte de cea română.
„Republica Moldova, vor uni sau nu vor, este un produs, în esența sa, al rușinosului pact Ribbentrop-Molotov. URSS a deportat sute de mii de români basarabeni și i-a înlocuit cu populații rusofone, care astăzi ne dau lecții despre ce limbă vorbim și ce suntem. Acest lucru s-a făcut prin și cu ajutorul Germaniei naziste. Republica Moldova nu a fost și nu este un stat multi-etnic. Peste 75% din populația din Republica Moldova sunt moldoveni-români, fie că o recunosc sau nu. Dacă cineva vrea să se declare țeavă de eșapament este dreptul lui dar asta nu înseamnă că și este. Din păcate, la nivelul Republicii Moldova, cu ajutorul unor țări din UE, în special fundațiile germane, au promovat așa zisa ”națiune civică moldovenească”. În fapt aceleași narațiuni sovietice și acum rusești despre existența unui popor, națiuni amestecate în care etnia și dimensiunea identitar românească nu mai contează”, a subliniat analistul.
În acest context, trebuie amintit că Germania a susținut financiar în anul 2017 realizarea unui studiu pe tema „națiunii civice” în Republica Moldova. Printre autorii acestui document s-au numărat Vladislav Kulminski, actualul ambasador în SUA, și Andrei Popov, în prezent ambasador în Grecia. Conform analizelor de la acea vreme, studiul sublinia caracterul multietnic al Republicii Moldova și insista, în repetate rânduri, asupra ideii că, de-a lungul istoriei, comunitățile etnice de pe teritoriul actualului stat au conviețuit în mod pașnic. De asemenea, autorii încercau să acrediteze teza potrivit căreia limba rusă ar trebui menținută ca limbă de comunicare interetnică, în detrimentul limbii române, limba maternă a majorității populației. Argumentația continua cu afirmația că asumarea identității românești după destrămarea Uniunii Sovietice ar fi provocat o ruptură în societatea Republicii Moldova, ruptură care ar fi alimentat conflictele interne și ar fi culminat cu separatismul transnistrean. Ca soluție la această presupusă fractură, studiul propunea renunțarea la identificarea etnică în favoarea adoptării unei identități civice. În esență, teza „națiunii civice” nu face decât să reia, într-o manieră edulcorată, aceleași caracteristici din perioada sovietică: limba rusă ca limbă de comunicare interetnică și confuzia identitară etnică român/moldovean.
Principalul promotor al acestui proiect a fost Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea președintei Maia Sandu, care a încercat astfel să atragă electoratul de centru și minoritățile etnice. Cu toate acestea, în pofida succeselor electorale ale PAS, asumarea identității românești este tot mai vizibilă în Republica Moldova, inclusiv în discursul public al Maiei Sandu. La începutul acestui an, președinta Republicii Moldova a evocat reunificarea cu România ca posibilitate în contextul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană se va prelungi.
Întrebat ce s-a urmărit, de-a lungul timpului, prin promovarea unor astfel de teze în spațiul public de la Chișinău, Șalaru face o paralelă între politica identitară sovietică și discursul actual al ambasadorului german, pe care îl consideră o continuare, chiar dacă neintenționată, a aceluiași proiect de ștergere a identității românești din Basarabia.
„Scopul a fost clar de la început: dispariția și înlocuirea elementului românesc cu un nou popor, chipurile moldovenesc, diferit de poporul român. Astăzi, pare că se încearcă același lucru doar că prin zisa ”națiune civică moldovenească.” Acum vedem că un ambasador german, în loc să-și ceară scuze pentru suferințele aduse de Germania nazistă românilor continuă să insulte și să nege, asemeni Federației Ruse, identitatea românească a Republicii Moldova. Eu sper că ministerul de externe german să nu împărtășească ideile lui Ribbentrop”, a explicat Anatol Șalaru.
În opinia fostului ministru al Apărării, episodul nu poate fi tratat doar ca o gafă diplomatică izolată, mai ales venind din partea unui partener strategic important pentru Chișinău. Șalaru cere o reacție fermă din partea Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău și un efort susținut de explicare a realităților istorice și etnice către partenerii occidentali, inclusiv către Germania.
„După un astfel de mesaj cred că MAE de la Chișinău trebuie să-l invite pe ambasadorul german și să-l avertizeze că abordarea problemei identitare este una sensibilă în Republica Moldova și aparține exclusiv cetățenilor noștri. Nu cred că promovarea narațiunilor rusești de către ambasadori germani face cinste statului german. De asemenea, cred că și România și Republica Moldova să înceapă să explice realitățile istorice și etnice tuturor partenerilor occidentali. Cu UE sau fără UE Republica Moldova și România trebuie să redevină un singur stat”, a subliniat analistul.
Explorează subiectele:
