Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României.

Surse judiciare citate de Agerpres au declarat că Alexandru Bălan a fost prins luni , pe aeroportul din Timișoara, iar ulterior a fost adus sub escortă la București. Marți dimineață a ajuns la sediul DIICOT, unde a fost audiat timp de aproape opt ore, la finalul cărora procurorii au decis reținerea lui pentru 24 de ore.

„Astăzi, 8 septembrie 2025, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare un mandat de aducere emis pe numele unui suspect, în vârstă de 47 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată”, a transmis, luni, DIICOT într-un comunicat oficial.

Întâlniri cu ofiţeri KGB în Budapesta

Potrivit anchetatorilor, Alexandru Bălan ar fi vândut informații clasificate unor ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus.

„Din probatoriul administrat a reieşit faptul că, începând cu anul 2024 și până în prezent, suspectul (...) a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentanți ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”, se arată în comunicatul DIICOT.

Conform procurorilor, între 2024 și 2025, fostul ofițer SIS ar fi avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri KGB, acestea având drept scop atât transmiterea de instrucțiuni, cât și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru , a declarat la Antena 3 CNN că Alexandru Bălan „a jucat rolul principal anti-România din SIS Moldova”.

Anatol Șalaru susține că acesta ar fi racolat studenți basarabeni care studiau în România și că s-a opus constant colaborării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În opinia sa, Bălan era „un antieuropean convins” și a acționat sistematic pentru a bloca apropierea Chișinăului de Bruxelles.

Ancheta DIICOT continuă, iar fostul oficial SIS urmează să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

Ministrul Justiţiei exclude varianta extrădării

Deși în spațiul public au apărut speculații privind o posibilă extrădare, ministrul Justiției a precizat că, în acest moment, o astfel de măsură nu se află pe agenda autorităților.

Marți, într-o intervenție la Antena 3 CNN, ministrul Radu Marinescu a explicat că dosarul este deja în atenția organelor judiciare din România, iar gravitatea acuzațiilor face ca statul român să fie competent să investigheze și să judece cazul.

„În momentul de față, face obiectul unui dosar aflat pe rolul autorităților judiciare din România, administrăm justiția în România. Nu mă pot pronunța asupra unor cereri viitoare în ceea ce privește cooperarea judiciară, atât timp cât se stabilește că sunt infracțiuni împotriva statului român, statul român are competență să le investigheze și să le judece”, a explicat Radu Marinescu.

Alexandru Bălan are cetăţenie română

Oficialul a subliniat că Alexandru Bălan deține și cetățenie română, ceea ce înseamnă că procesul se va desfăşura în ţară. Totuși, chiar și în lipsa acesteia, legislația și dreptul internațional ar permite României să ancheteze și să judece asemenea fapte, dată fiind natura lor gravă.

„În ceea ce privește aspectele privitoare la competența după calitatea persoanei, după cetățenie, această persoană are și cetățenie română. Pe de altă parte, infracțiunile împotriva statului român pot să fie investigate de statul român chiar și pentru cetățeni care nu au cetățenia statului nostru. România are și dreptul, are și îndreptățirea în raport cu elementele de drept internațional să se apere împotriva unor agresiuni de asemenea gravitate împotriva intereselor sale de securitate”, a declarat ministrul.

Informații sensibile și anchetă confidențială

Întrebat dacă în schemă ar fi implicați și angajați ai unor instituții din România, ministrul Justiţiei a evitat să ofere detalii, invocând caracterul confidențial al anchetei.

„Procedurile au un caracter de confidențialitate, în momentul de față ele se desfășoară cu celeritate și sunt convins că toate implicațiile acestui caz, cu relevanță penală, vor fi descoperite de către structurile judiciare specializate. (...) În momentul de față caracterul nepublic al anchetei, gravitatea cazului nu îmi permite să fac alte comentarii. (...) Sunt convins că vom descoperi și aceste potențiale ramificații ale cazului pe teritoriu național sau în afara teritoriului României. Astfel de cazuri sunt combătute cu fermitate”, a subliniat el.

Un caz de „gravitate deosebită”

Ministrul Justiției a ținut să evidențieze importanța descoperirii și a cooperării interinstituționale care a dus la reținerea fostului ofițer.

„Este un caz de o gravitate deosebită, este o situație care în mod evident era susceptibilă să vulnerabilizeze grav interesele strategice ale României și felicit organele de informații și cele judiciare pentru faptul că au realizat acest succes de a-l descoperi și de a-l supune procedurilor judiciare, ipoteză care demonstrează reziliența instituțiilor noastre, atât a celor de informații, cât și a celor judiciar”, a afirmat Marinescu.